Criza halatelor albe se resimte tot mai mult şi în reţeaua şcolară. Cabinete medicale au doar unităţile de învăţământ din Craiova şi din oraşele din judeţ. Mai mult, acolo unde acestea există, doctorii trebuie să alerge de la o şcoală la alta. În Dolj sunt 88 de cabinete medicale şi 76 de medici, în condiţiile în care funcţionează 205 unităţi de învăţământ cu personalitate juridică. Mai grea este situaţia pentru elevii care studiază în mediul rural. Aici nici nu există cabinete de medicină şcolară, atribuţiile fiind preluate de medicul de familie.
Chiar dacă Legea Educaţiei marşează pe egalitatea de şanse pentru elevi, de cele mai multe ori acest principiu nu este respectat. Un exemplu este şi cel al cabinetelor de medicină şcolară, care, conform legislaţiei, nu există decât în mediul urban. Medicul de familie, cel care ar trebui să aibă în grijă şi elevii din comunitatea respectivă, nu poate însă asigura permanenţa la şcoală şi de multe ori nici măcar în localitate, pentru că, la rândul său, poate avea în responsabilitate mai multe sate.
Nici în oraşe situaţia nu este însă cu mult mai bună. Unui singur medic şcolar îi revin după caz, între 1.500 şi chiar 3.000 de elevi. Iar pentru a le asigura asistenţa medicală trebuie să se deplaseze de la o unitate şcolară la alta. De nenumărate ori, din cauza acestui deficit, primul ajutor este acordat de asistentele medicale. Nici numărul acestora nu este suficient. În şcolile din oraşele doljene sunt doar 132 de astfel de cadre medicale. De departe însă cel mai puţin acoperit rămâne domeniul medicină dentară. În reţeaua şcolară activează doar 17 stomatologi în 14 cabinete specializate.
A crescut numărul accidentelor în şcoli
Comasarea unităţilor de învăţământ şi-a pus şi ea, în mod evident, amprenta asupra activităţii cabinetelor de medicină şcolară. Prin închiderea unor şcoli s-a ajuns la supraaglomerarea altora. Astfel că, în prezent, într-o clădire învaţă şi mai mult de 1.500 de elevi. De toţi aceştia se ocupă un singur medic, care poate avea în grijă şi altă unitate de învăţământ. Asta în condiţiile în care numărul accidentelor, dar şi al violenţelor care necesită îngrijiri medicale de prim ajutor a crescut semnificativ în şcoli. Un exemplu recent este cazul celor două eleve din judeţul Buzău rănite grav după ce o stivă de lemne s-a prăbuşit peste ele, chiar în curtea unităţii de învăţământ în care studiază.
Medicii şcolari, implicaţi în calendarul de vaccinări
Acordarea primului ajutor nu este însă singura atribuţie pentru doctorii din şcoli. Aceştia au un rol foarte important în cadrul calendarului de vaccinări, dar şi în urmărirea stării de sănătate a populaţiei şcolare.
Astfel că, printre îndatoririle zilnice de a oferi asistenţă medicală şi prim ajutor elevilor din instituţia de învăţământ, medicul şcolar efectuează triajul epidemiologic şi recontrolul de igienă. De asemenea, realizează vaccinările obligatorii în unităţile de învăţământ, prin programele naţionale. Tot ei sunt aceia care eliberează trimiteri la medicii specialişti în cazul în care problemele de sănătate ale elevilor le depăşesc competenţa.
„Medicii şcolari împreună cu Direcţia de Sănătate Publică desfăşoară şi programe de prevenţie în şcoli. De comun acord cu ei se stabilesc temele de igienă şi dezvoltă programe de măsurare, cântărirea copiilor, urmărirea lor pe o perioadă de timp. Cele mai frecvente probleme ale copiilor sunt lipsa de vitamine, de calciu. Se întâlnesc şi cazuri cu probleme psihice sau neurologice. Acestea sunt trimise către medicul de familie şi, mai departe, către specialist. Prezenţa medicului şcolar este foarte importantă într-o unitate de învăţământ, pentru că au fost şi cazuri în care intervenţia sa a fost vitală. Au fost situaţii când unuia dintre elevi i-a scăzut tensiunea şi, dacă nu ar fi beneficiat de intervenţia cadrului medical, lucrurile ar fi putut lua o întorsătură neplăcută”, a precizat Aura Militaru, director Serviciul Public Creşe, Cabinete Medicale şi de Medicină Dentară din unităţile de învăţământ din municipiul Craiova.
Posturile blocate
Mai grav este că, în momentul de faţă, reţeaua cabinetelor de medicină şcolară nu se poate dezvolta şi nici nu poate fi acoperit deficitul de personal, din cauza faptului că posturile sunt blocate. Preluând principiul din sistemul sanitar este nevoie ca şapte medici să plece pentru a fi angajat unul singur. În prezent, în judeţul Dolj sunt patru posturi vacante în domeniul medicină şcolară care nu vor fi acoperite prea curând.
Doctorii din unităţile de învăţământ au ca specializare medicina generală. Salariile acestora ajung maximum la 2.000 de lei, dacă au toate gradele şi vechimea necesară. În aceste condiţii, destul de multe cadre sanitare au migrat dinspre şcoli către serviciile medicale de familie. „Mişcarea personalului este liberă. Am avut medici de familie care au venit în reţeaua şcolară şi invers, medici şcolari care au plecat pentru a deveni medici de familie. Sunt liberi să-şi aleagă. Acum depinde şi cât vor să muncească. În unităţile şcolare te ocupi doar de copii, în restul situaţiilor se ocupă de toate categoriile de vârstă şi implică chiar şi munca de teren la domiciliu”, a mai spus directorul Serviciul Public Creşe, Cabinete Medicale şi de Medicină Dentară din unităţile de învăţământ din municipiul Craiova.
Noi responsabilităţi pentru cadrele medicale din şcoli
În ciuda tuturor acestor neajunsuri, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului intenţionează să sporească responsabilităţile medicilor şcolari. În curând, evaluarea stării de sănătate a elevilor ar putea deveni obligatorie, indiferent dacă aceştia învaţă în şcoli de stat sau particulare. Elevii vor fi depistaţi dacă consumă băuturi alcoolice, droguri sau dacă fumează.
Ministerul Educaţiei a alcătuit chiar şi o listă amănunţită cu medicamentele care trebuie să intre în dotarea cabinetelor şcolare, pentru a trata problemele elevilor. Deocamdată, statisticile medicale dovedesc că elevii au destul de multe probleme de comportament, dar şi de sănătate. Mai mult de un sfert din liceeni au experimentat starea de ebrietate în ultimele 12 luni. Cât despre ţigări, unul din patru elevi a fumat în ultimele 30 de zile. România se află pe locul al treilea în clasamentul ţărilor din Europa care se confruntă cu obezitatea: peste 4 milioane de adulţi sunt obezi, iar jumătate din populaţie are peste greutatea normală.
CARMEN RUSAN şi RADU ILICEANU
