Hepatita continuă să reprezinte o problemă de sănătate publică în judeţul Dolj. Nu mai puţin de 14.812 cazuri figurează în registrele medicale cu această afecţiune. În aceste condiţii, Direcţia de Sănătate Publică Dolj va marca, luni, Ziua Mondială de Luptă împotriva Hepatitei.
Manifestarea are loc în fiecare an în data de 28 iulie şi se concentrează, la nivel mondial, asupra grupurilor de pacienţi şi persoanelor care trăiesc cu hepatita virală. Este o oportunitate de a sensibiliza şi de a induce o schimbare reală în prevenirea bolilor şi a accesului la testare şi tratament. Milioane de oameni din întreaga lume celebrează Ziua Mondială de Luptă împotriva Hepatitei, tema campaniei din acest an fiind „HEPATITA: IA AMINTE!”
Scopul acestei iniţiative este de a creşte gradul de conştientizare a populaţiei cu privire la hepatitele virale şi de a face un apel pentru acces la tratament, programe de prevenire mai bune şi acţiuni guvernamentale.
Numărul de cazuri noi descoperite, în scădere
În România, conform Centrului Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile, în anul 2013 s-a înregistrat în sistemul naţional de supraveghere un număr de 662 de cazuri de hepatite virale tip B şi C, cu 2% mai puţine faţă de anul 2012, în continuarea trendului descendent pentru HVB şi a celui uşor ascendent pentru HVC.
În judeţul Dolj, numărul de cazuri noi depistate este în scădere. Dacă în 2011 hepatita era descoperită la 173 de persoane, anul trecut au fost 124, iar în primele şase luni ale acestui an, 20.
Hepatitele virale ucid 1,5 milioane de oameni din întreaga lume, în fiecare an. La fel de multe decese ca şi cele prin HIV/SIDA. Pentru a opta cauză majoră de deces la nivel mondial, hepatita virală este extrem de neglijată. De asemenea, hepatita virală este principala cauză de cancer hepatic, iar acesta este a doua cauză de deces prin cancer. La nivel mondial, se estimează 1,4 milioane de cazuri noi de hepatită virală A anual şi, chiar dacă nu se cronicizează, poate genera pierderi economice semnificative şi consecinţe sociale în comunităţile afectate.
Conform Centrului Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile, în anul 2012, incidenţa hepatitei virale tip A a fost de 16,9 la 100.000 de locuitori, cu 35,2% mai mare faţă de 2011, când România se afla pe primul loc între incidenţele din Uniunea Europeană.
Prevenţia rămâne de bază
Deşi s-au înregistrat progrese vizibile în privinţa tratamentului, potrivit medicilor, accentul trebuie pus pe prevenţie, cu atât mai mult cu cât există profilaxie specifică pentru hepatita virală tip A şi hepatita virală tip B, prin produse vaccinale eficiente şi sigure.
De asemenea, măsurile preventive, precum ameliorarea condiţiilor de sanitaţie, asigurarea potabilităţii apei, a igienei alimentare, respectarea regulilor de igienă personală şi colectivă, implementarea strategiilor de siguranţă a tratamentului parenteral şi transfuziilor de sânge, reduc impactul hepatitelor virale asupra sănătăţii publice. În România, campania de celebrare a Zilei Mondiale de Luptă împotriva Hepatitei, având sloganul „HEPATITA: IA AMINTE!”, este coordonată de Ministerul Sănătăţii prin Institutul Naţional de Sănătate Publică.
Hepatita B este una dintre cele mai frecvente infecţii virale din lume. OMS estimează că două miliarde de oameni au fost infectaţi cu virusul hepatitei B şi aproximativ 350 de milioane de oameni trăiesc cu infecţii cronice. În ceea ce priveşte hepatita C, la nivel mondial există aproximativ 170 de milioane de oameni infectaţi cronic cu virusul hepatitei C. În anul 2000, OMS a estimat că 3-4 milioane de persoane sunt infectate în fiecare an. În regiunea OMS Europa, aproximativ un adult din 50 este infectat cu virusul hepatic B sau are infecţie cronică cu virus hepatic C.
