Recoltă bogată de cartofi şi anul acesta
La intrarea în Mârşani, saci întregi de cartofi stau îngrămădiţi pe marginea drumului, ademenind cumpărătorii. Precupeţi de sezon, localnicii din comuna cunoscută pentru culturile extinse de tuberculi aşteaptă de dimineaţa până seara să mai oprească un trecător, doi să le uşureze remorcile sau căruţele ticsite de cartofii proaspăt scoşi la lumină. Judecând după preţuri, am zice că popularele legume au redevenit “mâncarea săracului” după ce, în iarnă, cei 3 lei ceruţi pe kilogramul de cartofi nu îi mai îndemnau pe oameni să-şi umple sacoşele la piaţă. Anul acesta recolta e bogată, iar la Mârşani nu e gospodărie care să nu se ţină de la an la an cu cartofii cultivaţi în propria grădină, mulţi agricultori reuşind să scoată şi bani din vânzarea lor. 40, 50 sau chiar 60 de bani – atât cer oameni pentru un kilogram şi speră ca, măcar la acest preţ, să reuşească să vândă tonele de cartofi recoltate. “Parcă ne mergea mai bine anul trecut” spun ei, frământându-şi mâinile.
Pământul numai bun pentru cultura cartofului din localitatea doljeană Mârşani a dat şi anul acesta roade bogate. Mai bogate ca până acum, după spusele oamenilor care au scăpat de grija recoltării şi au dat de una şi mai mare a vânzării legumelor. Răbdători şi încrezători, fie iau drumul pieţei de la oraş, fie se aşează la marginea străzii, la intrarea în comună, şi aşteaptă cumpărătorii puşi pe negociat ca să scoată un preţ cât mai bun. “Anul ăsta au ieşit mai mulţi cartofi decât anul trecut, dar nu prea îi vindem. Am pus doar cinci ari şi am scos o tonă de legume. Nu vrem mari câştiguri, măcar banii cheltuiţi să ni-i scoatem. Asta e prima zi când am ieşit cu ei la vânzare şi am vândut doar cinci saci de 22 de kilograme fiecare. Mai stau până după-amiază când dă căldura… La oraş nu am maşină ca să merg acolo să vând şi încerc să scot un ban aici”, spune Ioana Drăgan, din Mârşani, care s-a apucat să cultive serios cartofi în urmă cu doi-trei ani, văzând că se câştiga bine.
Aşa au gândit, se pare, mulţi dintre consătenii ei, astfel că anul acesta toată lumea are cartofi de vânzare. Socoteala de acasă nu s-a potrivit nici cu târguiala de la marginea drumului. “Anul trecut, îi dădeam chiar şi cu 1 leu pe kilogram, dar acum au început să pună toţi să facă un ban şi nu mai e nici un câştig. Pe deasupra, cei care vin să cumpere îi vor cam pe degeaba. Noi cerem 60 de bani pe ei, dar ei ar cam vrea să îi ia cu 40-50 de bani şi nu ne convine aşa. Unde mai e munca noastră? Unde mai punem şi cheltuiala, că am luat cartoful de sămânţă cu doi lei kilogramul şi acum îi dăm cu 50-60 de bani”, mai spune femeia.
Lubeniţa se face şi la Mârşani
Dincolo de perpetuarea tradiţiei de cultură a cartofului, de altfel sursă principală de venit pentru mulţi dintre locuitorii Mârşaniului, comuna doljeană ţine stacheta ridicată şi la cultura pepenilor verzi, specifică sudului Olteniei. „Oamenii au început să cultive din ce în ce mai mult pepeni verzi. 300 de hectare sunt acoperite de bostane. Fructele abia au început să se coacă, iar câţiva oameni au ieşit deja cu ei la vânzare la intrare în comună”, afirmă Constantin Ghencioiu, primarul comunei Mârşani.
Într-adevăr la intrarea în comuna Rojişte, producătorii de lubeniţă din zonă stăteau la umbră în spatele grămezilor de pepeni verzi şi galbeni, vânduţi cu 80 de bani kilogramul. Mai bine spus, puşi în vânzare, căci de cumpărat nu prea poate fi vorba la cum se plâng comercianţii. “Anul acesta producţia a fost mică la noi şi nici nu cumpără lumea, se uită să o ia pe degeaba, dar nu putem să o dăm nici aşa, pe nimic. Nu se merită deloc să tot muncim în zadar. Dacă nu o vindem şi începe să se strice o dăm la păsări şi la animale şi aşa se duce munca noastră pe apa sâmbetei. Pe criza asta nimeni nu vrea să cumpere. Când aude omul că cerem 80 de bani se suie în maşină şi pleacă, nici nu se mai uită înapoi”, spune mâhnită Constantina Udrea. Cultivă pepeni verzi aşa cum a făcut familia ei de generaţii întregi. „Punem pepene de când ne ştim, e tradiţie din strămoşi. Noi trăim din lubeniţă şi cartofi, dar dacă nu mai merge… ”, continuă femeia.
Oamenii se reorientează către cultura tutunului
Descurajaţi de preţurile scăzute pe care sunt nevoiţi să le pună la cartofi şi lubeniţă, oamenii încearcă să se descurce pe toate căile în agricultura pe care o practică de-o viaţă. Au găsit o portiţă de salvare în cultura tutunului, care ar putea lua amploare pe viitor. „Mai nou, oamenii au început să planteze tutun şi au încheiat contracte cu o uscătorie de la Dăbuleni şi încă una din Olt. Kilogramul de tutun se vinde cu 10 lei, dar presupune muncă multă, e sporadic. Dacă ar mai surse de irigat, probabil că ar pune mai mulţi oameni”, explică primarul de la Mârşani.
Noutăţi din Mârşani
- Pe 15 august, de Sf. Maria, la Mârşani se sărbătoreşte, ca în fiecare an, din 2000 încoace, Ziua comunei. “De 11 ani organizăm Ziua comunei, pe care am asociat-o cu sărbătoarea Adormiri Maicii Domnului. Tradiţia bâlciului e veche, aşa că încercăm an de an să facem ceva care să îi atragă pe oameni. Încercăm să le oferim tuturor celor care vin să petreacă alături de noi distracţie de calitate, muzică, joc şi voie bună”, a declarat Constantin Ghencioiu, primarul localităţii.
- Autorităţile locale încep în luna august asfaltarea unui tronson de 1.600 de metri de drum comunal, după mai multe investiţii în infrastructură făcute cu bani din bugetul local şi altele aflate în plan pentru viitorul apropiat. „În patru ani am asfaltat 12 kilometri de străzi comunale. Am pietruit 1.750 metri între cele două localităţi cu bani din bugetul local. Urmează să modernizăm şi drumul Mârşani – Castranova”, a explicat edilul de la Mârşani.
- În urmă cu o săptămână, lucrările de reabilitare la dispensarul uman din comună s-au încheiat. Doi medici de familie şi doi stomatologi activează în incinta punctului sanitar. Investiţia s-a făcut cu bani de la bugetul Primăriei şi era, potrivit reprezentanţilor administraţiei locale, una cerută de condiţiile inadecvate în care funcţiona dispensarul.
- Proiectul de alimentare cu apă în comuna Mârşani staţionează în aşteptarea banilor de la Guvernul României. „Nu ştim ce gânduri are Guvernul cu noi, am început proiectul pentru introducerea alimentării cu apă, am băgat conductele şi am rămas la stadiul acesta, de trei ani nu am mai primit nici un ban. Acesta e proiectul nostru de viitor, să reuşim să terminăm lucrările alimentării cu apă şi să continuăm modernizarea străzilor”, a explicat Constantin Ghencioiu.
LAVINIA ILINA şi ALINA DRĂGHICI
