În Macedonia, 24 mai este cunoscută drept ziua Sfinților Chiril și Metodie, iluminatorii slavilor. Ei sunt cei care au schimbat istoria lumii, sunt apostolii slavilor şi ocrotitorii Europei, sunt cei care au lăsat slavilor un alfabet şi o limbă literară.
La Asociația Macedonenilor din România (AMR) București, ziua de 24 mai a fost sărbătorită într-un cadru deosebit, cu invitați importanți. Am fost onorați să îl avem alături pe Excelența Sa, domnul Ambasador, Andrei Zernovski, Ambasadorul Macedoniei de Nord la București, însoțit de membri ai Ambasadei, pe domnul deputat Ionel Stancu, cât și membri din cadrul AMR.
Evenimentul a fost unul special, au susținut discursuri domnul deputat Ionel Stancu, cât și reprezentanții AMR București, doamna Laura Elen Rogobete – președinte AMR, cât și domnul Marjan Mihajlov – Vicepreședinte AMR. Excelența Sa, Andrei Zernovski, Ambasadorul Macedoniei de Nord la București, a adresat salutul domniei sale către comunitatea noastră, dar și felicitări pentru toate acțiunile pe care le organizăm.
Manifestarea a fost presărată cu momente muzicale susținute de doamna Monika Mihajlova și domnul Vasile Sfiea.
Cu prilejul Zilei de 24 mai, au fost organizate acțiuni și la filialele AMR Timișoara și Craiova.
Frații Chiril și Metodie sunt cunoscuți mai ales pentru dezvoltarea alfabetului glagolitic, care a fost folosit ca să ducă literatura și cultura creștină printre slavi, în propria lor limbă. Cu unele adăugiri ale ucenicilor și cu schimbarea numelui în alfabetul chirilic, în cinstea Sf. Chiril, acesta este folosit în prezent de majoritatea popoarelor slave.
Cei doi fraţi sunt pomeniţi în întreaga lume în diverse biserici, mânăstiri, până şi în universităţi închinate lor. Bune exemple sunt universităţile „Sf. Chiril şi Metodiu” din Skopje (Macedonia).
Constantin a dobândit numele Chiril cu câteva zile înainte de moarte, când s-a călugărit. El a fost cel mai mic dintre cei șapte frați ai familiei și s-a născut în anul 826 (sau 827). Metodiu a fost mai vârstnic, el fiind născut în anul 815, dar despre numele său nu se știe dacă era propriu sau dobândit după ce s-a călugărit. Tatăl lor, Leon, era un înalt demnitar administrativ. Datorită familiei nobile, cei doi frați au primit o educație aleasă, studiind materiile care se studiau la acea vreme: teologia, filozofia, retorica, gramatica etc. După finalizarea studiilor laTesalonic, ei s-au despărțit, deoarece Metodiu este ales de către împărat să fie guvernatorul unei provincii slave, iar Chiril merge la Constantinopol, unde se dedică științei. După finalizarea studiilor, a predat pentru scurtă vreme filozofia, apoi a fost directorul cancelariei patriarhale, dar aceste îndeletniciri nu i-au stârnit interesul. El a fost trimis într-o primă misiune la Clifatul arab. Deși avea doar 24 de ani, impresionează prin vasta sa cultură și prin cunoștințele filozofice. După întoarcerea din această misiune, viața celor doi frați se va schimba drastic.
Alfabetul creat de Sf. Chiril se numește ”glagolitic”, care provine din cuvântul slav ”glagol”, însemnând ”cuvânt”. Are 43 de semne slave, din care 27 au valoare numerică (cifre slave).
După moartea fratelui său, Sf. Metodiu a fost hirotonit episcop ”pentru toate țările slave”, după cum se menționează într-o bulă papală. Moartea sa a venit rapid, în anul 885, iar slujba de înmormântare a fost ținută în limbile: greacă, latină și slavă. Datorită muncii Sf. Chiril și Metodiu, lumea slavă a dobândit un alfabet și a putut să creeze scrierea în propria sa limbă. Cultul lor a rămas viu până în zilele noastre, în special între popoarele slave, care îi sărbătoresc așa cum se cuvine.
