Nae Caranfil – considerat de nu puțini cel mai important cineast român al momentului – s-a aflat, ieri, la Craiova, la proiecția celui mai recent film al său „Closer to the Moon”. Unul de care artistul s-a declarat „foarte mândru”, pentru că „a reușit să fie un film de artă dublat de un film de public, fără a face compromisuri artistice”. În același timp, un film de a cărui promovare Nae Caranfil este „extrem de nemulțumit”. „S-a făcut cu o oarecare doză de incompetență, aș spune. Putea să fie mult mai vizibil”, a afirmat regizorul, care îi prevede peliculei „un traseu și o viață în afara frontierelor”.
- Nae Caranfil: «Sunt extrem de nemulțumit de promovarea care a fost făcută acestui film în România. Se putea realiza mult mai bine. S-a făcut cu o oarecare doză de incompetență, aș spune. Acest film putea să fie mult mai vizibil, ca produs, în viața culturală a oricărui oraș de talia Craiovei sau altora din România. Și chiar și în București acest film a fost lansat… șters. Există multe motive care explică lucrul acesta. Eu am făcut tot ce am putut, dar soarta filmului este în alte mâini. Și nu pot face decât să privesc cu tristețe, alteori cu stupoare, cum un film care are potențial este oarecum invizibil. Speranța mea este ca de-acum încolo filmul să aibă un traseu și o viață în afara frontierelor».
Scenariul lungmetrajului „Closer to the Moon”, scris tot de Nae Caranfil, este inspirat din fapte reale petrecute în Bucureştiul anului 1959, şi anume marele jaf asupra unei furgonete a Băncii Naţionale, eveniment care a fost şi subiectul câtorva filme documentare. „Este 75% bazat pe fapte reale și… 75% sunt ficțiuni”, a glumit Caranfil. Ca și „Filantropica” (2002) și „Restul e tăcere” (2008), noua sa producție a fost bine primită de critica de specialitate și de publicul larg. Întrebat despre următorul său film, Nae Caranfil a spus doar că „va fi o comedie contemporană”. „Prefer să nu destăinui mare lucru, pentru că sunt superstițios”, a adăugat acesta.
Proiecția lungmetrajului „Closer to the Moon” a avut loc la cinematograful „Modern” – unde filmul urmează să ruleze cât de curând –, regizorul-scenarist răspunzând invitației Teatrului Național „Marin Sorescu” de a veni la „Întâlnirile SpectActor”. Proiectul, care a demarat în anul 2009, aduce publicul în contact cu mari personalități ale vieții culturale românești, din toate domeniile. Următorul invitat va fi acad. Răzvan Theodorescu, care va reveni în fotoliul „Întâlnirilor SpectActor” la sfârșitul lunii septembrie, pentru a vorbi despre „Oltenia lui Constantin Brâncoveanu”. După cum se știe, 2014 a fost închinat marelui domnitor, la împlinirea a 360 de ani de la naștere și 300 de ani de la moarte.
Ironia sorții celor două scenarii de succes
Coproducţie internaţională România – Italia – Polonia – Franţa, cu o distribuţie hollywoodiană, în rolurile principale aflându-se Mark Strong, Vera Farmiga şi Harry Lloyd, „Closer to de Moon” / „Mai aproape de lună” a avut premiera mondială peste ocean. S-a întâmplat pe 29 noiembrie 2013, în deschiderea Festivalului „Making Waves: New Romanian Cinema” din New York, premiera națională venind la începutul acestui an, pe 7 martie.
Scenariul – a menționat Nae Caranfil – fusese scris însă, cu câțiva ani în urmă, în limba română, din convingerea sa că, fiind o poveste românească, ea va fi spusă de actori români. «A fost o ironie care mi-a dat de înțeles că există un destin în viața oricărui om, nu numai a unui creator. În 1988, plecând din România și gândindu-mă că o fac definitiv, am început să scriu scenariul la „Restul e tăcere” în limba engleză, chiar dacă era un subiect românesc. Era evident că nu puteam face filmul în România, în cinematografia sub regimul lui Ceaușescu. Singura șansă ar fi fost să găsesc producători străini destul de puternici, care să îl finanțeze. Așa că l-am scris din start, la Bruxelles, în limba engleză. Am putut face acest film, aproape 20 de ani mai târziu, traducând scenariul în limba română, cu un producător român, cu finanțare sută la sută românească. „Closer to the Moon” l-am scris în urmă cu mai mulți ani, în limba română, gândindu-l ca un film românesc, cu actori români… Dar curând mi-am dat seama că a finanța o producție de asemenea anvergură și complexitate cu bani din România era o utopie. Și iată că a devenit coproducția internațională care „Restul e tăcere” n-a reușit să devină…», a povestit Nae Caranfil.
„Limba engleză a devenit o convenție cinematografică mondială”
Întrebat la Craiova, și nu numai, de ce a realizat „Closer to the Moon” cu artiști americani și în limba engleză, regizorul a dat exemplul mai multor pelicule care au avut această abordare. „Limba engleză a devenit o convenție cinematografică mondială”, a explicat acesta. „În plus, eu mi-am petrecut copilăria și adolescența în venerație pentru filmul american de bună calitate. Visul meu era ca într-o zi să fac și eu un film în engleză, care să aibă acest… american glamour. Iată că acest vis s-a împlinit într-o bună zi. Numai că a fost cam târziu: eu visam la trenulețul electric la o vârstă și l-am primit la alta, la care nu prea mă mai joc cu el…”, s-a amuzat regizorul.
Cât privește distribuția, Nae Caranfil a menționat că a lucrat cu o firmă de casting profesionistă de la Londra. «Mai greu îmi este să fac audiții cu actori români, pentru simplu motiv că aici competiția nu este atât de mare, deși ei își doresc foarte mult să joace în filme. Dar nu este o lege a junglei atât de puternică, așa cum este acolo, încât să faciliteze munca regizorului, venind cu lecțiile făcute foarte bine…», a afirmat acesta.
Propria dezlegare a misterului, în cheie tragic-comică
Despre povestea filmului „Closer to the Moon”, Caranfil spune că i-a fost sugerată de documentarul realizat de Alexandru Solomon, „Marele jaf comunist”, fiind fascinat de acest episod din istorie, asupra căruia misterul planează și astăzi. Este vorba de spectaculosul jaf asupra unei furgonete a Băncii Naţionale care punea întreaga ţară pe jar în 1959. Autorii loviturii: patru bărbaţi şi o femeie, toţi comunişti situaţi la vârful ierarhiei de partid, departe de orice lipsuri materiale. O lună mai târziu sunt arestaţi, judecaţi şi condamnaţi la moarte. Dar în aşteptarea execuţiei sunt „invitaţi” să-şi joace propriile roluri într-o reconstituire cinematografică a acţiunii lor, menită să devină un film educativ şi de propagandă, destinat oamenilor muncii din întreaga ţară! Și totuși, dincolo de cele 5.000 de pagini ale dosarului lor, rămâne aceeași întrebare: de ce au făcut-o, care a fost scopul lor?
Nae Caranfil propune propria dezlegare a misterului, într-o cheie tragic-comică: opțiunea sinucigașă a celor cinci, care vine din dezamăgirea unei lumi la construcția căreia și ei au pus umărul, dar care li se revelează acum ca un imens rateu. «Eu am folosit ce se cunoaște despre povestea reală și sigur că am adăugat de la mine o serie de elemente de ficțiune, care îmi serveau pentru a construi o structură cinematografică viabilă. Deci, filmul este 75% bazat pe fapte reale și… celelalte 75% sunt ficțiuni! Așadar, sub umbrela ficțiunii, am încercat să avansez o ipoteză», a menționat regizorul.
Care este adevărul? Tatăl tenismanului Ilie Năstase, șoferul furgonetei atacate!
Referindu-se la povestea reală, Caranfil a precizat că femeia implicată în jaful din ’59, Monica Săveanu, are două nepoate care trăiesc astăzi în Statele Unite ale Americii și pe care le-a cunoscut. Una, Irene Lusztig – cineastă stabilită la New York –, a venit la sfârșitul anilor ’90 în România, unde a realizat un documentar pe acest subiect, intitulat „Reconstruction” / „Reconstituirea”. Cealaltă, sora lui Irene Lusztig, s-a aflat în sală la premiera mondială a filmului „Closer to the Moon”, din toamna anului trecut. „Senzația, aproape certitudinea mea a fost că a detestat filmul. Pentru că e dificil să te confrunți cu o ficțiune care atinge familia ta, oameni de care ești legat prin istoria personală”, a mărturisit Nae Caranfil.
„În afară de aceste două nepoate, mai există un fiu al șefului grupului de jefuitori, care trăiește la Londra și care în mod foarte bizar contestă faptul că acest jaf s-a întâmplat în mod real. Susține că a fost o înscenare, că acestor oameni li s-a înscenat totul pentru ca regimul să se debaraseze de ei. Deci, că nu a existat acest jaf, că a fost o invenție a securității. E cam greu de crezut… Tenismanul Ilie Năstase povestește că tatăl lui a fost șoferul furgonetei atacate de banda lui Ioanid și că a fost anchetat de securitate, chiar bătut. Așa că e cam greu să contești existența acestui jaf…”, a mai spus regizorul-scenarist.
Filmul va reveni în curând pe ecranele din Craiova
Cu toate controversele pe care le-a iscat – privind abordarea subiectului, dar și versiunile de montaj –, „Closer to the Moon” este un film de care Nae Caranfil s-a declarat „foarte mândru”. „A reușit să fie și un fim de autor, și unul de public, în același timp, fără ca eu să trebuiască să fac un compromis artistic”, a subliniat acesta. Singura nemulțumire, în momentul de față, a regizorului este legată de slaba promovare a lungmetrajului în România. „Șansa acestui film este să fie văzut peste hotare”, a conchis Caranfil.
Craiovenii pot vedea „Closer to the Moon” în perioada imediat următoare la cinematograful „Modern”, unde a mai rulat în primăvară. De asemenea, filmul va fi prezentat în cadrul Caravanei „Metropolis”, care va poposi la Craiova, în Piața „Mihai Viteazul”, în perioada 8-13 iulie.
Sfârșitul celei de-a șaptea arte. Previziunile lui Caranfil!
«Publicul de mall nu mai merge la cinema să vadă un film. Vrea să își cumpere o pungă de pop-corn, iar filmul vine ca anexă la pop-corn! Sfârșitul celei de-a șaptea arte, după părerea mea, care este foarte apropiat, este marcat de tranziția de la pop-corn la nugets. De ce? Pop-corn-ul este prietenos cu filmul, deoarece poți să-l mănânci mecanic, cu privirea ațintită spre ecran, și nu trebuie să faci altceva. Deci, atenția este focalizată. La nugets trebuie să ai mare grijă când îl înmoi în sos! Din momentul acesta, contactul dintre spectator și film se întrerupe…».
