Alegeri europene: Seism politic în Franţa, Renzi ca un tsunami!

0
71

Rata de participare la alegerile europarlamentare s-a stabilizat la 43,09% pe ansamblul Uniunii Europene, ceea ce înseamnă că se apropie de cea din 2009, când a atins cel mai scăzut nivel – 43%. Partidul Popular European-PPE (dreapta) soseşte în fruntea scrutinului potrivit estimărilor provizorii cu 212 mandate, faţă de 273 în Parlamentul actual. De această eroziune se pare că nu au profitat socialiştii, care au acumulat 196 de mandate, în creştere faţă de cele 185 deţinute în urma alegerilor din 2009. Lovitura lor năprasnică a venit, aşa cum se prefigura, din partea socialiştilor francezi. Grupul liberal –democrat (ALDE) soseşte pe poziţia a treia, cu 71 de aleşi, faţă de 83 în fostul hemiciclu. Şi iată rezultatele acum ţară cu ţară.

Germania: Conservatorii în frunte

Alegătorii germani au acordat încă o dată încredere partidului cancelarului Angela Merkel (CDU-CSU), dreapta democrat-creştină şi conservatoare (35,3%-36 de mandate). Partidul Social-Democrat (SPD) a fost creditat cu 27,3% – 27 de mandate. Ecologiştii cu 10,7% – 10 mandate şi extrema stângă Die Linke – 7,4% şi 6 mandate completează tabloul. Surpriza se numeşte AFD (Alternativa pentru Germania), partid anti-euro creat în 2013, care a obţinut 7%(7 mandate).

Austria: OVP (Partidul Poporului Austriac) pe primul loc

Potrivit rezultatelor definitive comunicate de agenţia de presă APA, conservatorii creştin-democraţi de la OVP (Partidul Poporului Austriac) au sosit în frunte cu 27,3% devansând social demnocraţii SPO, care au atins 24,2%. SPO şi OVP guvernează împreună într-o coaliţie dominată de SPO. OVP ar putea avea 5 sau 6 mandate din cele 18 atribuite Austriei, SPO-5 mandate, iar Verzii-2 sau 3 mandate.

Bulgaria: GERB, în frunte

Partidul de centru –dreapta GERB (28,6%) devansează socialiştii de la BSP (19,8%), potrivit sondajelor la ieşirea de la urne.

Cipru: Conservatorii în frunte

DISY, partid aflat la putere – 37,7% din voturi, în timp ce Partidul Progresist al Muncitorilor AKEL (26,9%), în recul faţă de 2009, 34,9%. Partidul de centru –dreapta DIKO obţine 10,8%, iar mişcarea Social-Democrată (EDEK) şi Partidul Verzilor (COP) coalizate 7,7%.

Croaţia: Conservatorii în frunte

Potrivit estimărilor, conservatorii Coaliţiei HDZ-HSP-AS (41,39%-5 mandate) sunt urmaţi de social-democraţi 29,7% -4 mandate. Ecologiştii şi liberalii au obţinut câte un mandat.

Danemarca: Extrema dreaptă în frunte

Partidul Popular Danez, o formaţiune anti-imigraţie, a realizat 26,7% ceea ce îi dă dreptul la 4 din cele 13 mandate. Social-democraţii aflaţi la putere au obţinut 19,1% ceea ce reduce numărul de mandate de la 4 la 3.

Spania: Conservatorii şi socialiştii pierd teren

Dintr-un total de 54 de mandate Partidul Popular (PP) a obţinut 16 (faţă de 24), iar PSOE a câştigat 14 mandate (faţă de 23).

Finlanda: Dreapta în frunte

Partidul Coaliţiei Naţionale (KOK), dreapta, a sosit în frunte cu 22,6%-3 mandate, urmat de partidul de centru (KESK)-19,7% (3 mandate). Social-Democraţii-12,3%-2 mandate au fost devansaţi de Suveraniştii Adevăraţilor Finlandezi (12,9%- 2 mandate).

Franţa: Extrema dreaptă în frunte

Frontul Naţional-26,65%-23-25 deputaţi; UMP 20,67% (18-21 deputaţi), PS 13,97% (13 deputaţi), UDI-MODEM 9,76% (6-8 deputaţi); Verzii 8,86% (6 locuri). Frontul Naţional a provocat un seism politic în Franţa şi la 30 de ani de la Europenele din 1984, partidul Marinei Le Pen  revendică pentru prima dată titlul de „primul partid al Franţei”. Socialiştii primesc un al doilea avertisment electoral după alegerile municipale. UMP, partidul condus de Jean Francois Cope înregistrează „un eşec grav”. Marine Le Pen a cerut dizolvarea Adunării Naţionale.

 

Grecia: Stânga radicală în frunte

Syriza (coaliţia stângii radicale) a devansat mişcarea de dreapta Noua Democraţie (ND) condusă de premierul Antonis Samaras, obţinând între 26-30% din voturi faţă de 23-27%. Extrema dreaptă Zori Aurii a obţinut 8-10%. Socialiştii PASOK au obţinut între 7-9%.

Ungaria: Conservatorii lui Orban în faţă

Partdul Conservator Fidesz, condus de Viktor Orban a dominat scena alegerilor europene în Ungaria, repurtând 51,1% din sufragii. Jobbik, un partid ultranaţionalist, rasist, antisemt şi antiromi a sosit pe locul secunt cu 14,7% din voturi-3 mandate. Socialiştii (MZSP) n-au ieşit din criză, adunând doar 10,9% din voturi-2 mandate.

Irlanda: Independenţii în frunte

Participarea a fost, potrivit unui sondaj realizat de televiziunea şi radioul naţional Taidio Teilifis Eireann, de 51,2%. Independenţii au repurtat 27% din sufragii, în timp ce liberal democraţii Partidului Republican (Fianna Fail) şi conservatorii Fine Gail, fiecare au primit 22% din voturi. Stânga radicală Sinn Fein -17% şi Partidul Verzilor (Green Party)- 6%.

Italia: Matteo Renzi, aşa se numeşte tsunami!

Partidul Democrat (PD) de centru stânga al premierului italian Matteo Renzi a sosit în frunte devansând Mişcarea 5 Stele a euroscepticului Beppe Grillo, potrivit sondajelor citate. PD: 36,8-41,4%, în timp ce M5S 22,4-25%. Forza Italia, partidul de centru dreapta al lui Silvio Berlusconi, a sosit al treilea cu 15,7% din voturi.

Letonia: Conservatorii în frunte

Conservatorii Partidului Unităţii(Vienotiba) sunt câştigători cu 31,9%, urmaţi de social-democraţii Armoniei (Saskana) care au recoltat 13,1%.

Lituania: Victorie a social-democraţilor

Social-democraţii lituanieni au primit 23% din sufragii (3 mandate), urmaţi de centriştii DP 17%-2 mandate şi creştin-democraţi 13,5%-2 mandate. Liberal-democraţii au făcut 11%-2 mandate. Participarea a fost de 44,1%.

Malta: Partidul Muncitorilor în faţă

Partidul Muncitorilor şi-a adjudecat 53% din voturi fiind urmat de conservatorii Partidului Naţionalist (PN), care au totalizat 40% din sufragii. Verzii au obţinut doar 2,7% din sufragii.

 

Olanda: Recul al extremei drepte

Partidul pentru Libertate (PVV) al liderului extremei drepte Geert Wilders nu a fost creditat decât cu 12,2%, faţă de 17% în urmă cu 5 ani (ceea ce înseamnă doar 3 mandate în Parlament). Centriştii (15,6%) şi creştin-democraţii (15,2%) pot primi câte 4 mandate fiecare. Olanda va avea 26 de deputaţi europeni.

Polonia: Conservatorii în frunte

Conservatorii Platformei Civice-32,8% sunt talonaţi, la dreapta, de euroscepticii Partidului Dreptate şi Justiţie 31,8%. Urmează Alianţa Stângii Democratice 9,6%, Congresul Noii Drepte 7,2% şi Partidul Popular Polonez 7%, potrivit cotidianului polonez Gazeta Wyborcza.

Portugalia: Opoziţia socialistă devansează centru-dreapta

Opoziţia socialistă (31,45%) a luat faţa coaliţiei de centru-dreapta aflată la putere 27,7%. Rezultatul constituie o serioasă ameninţare pentru premierul Pedro Pasos Coelho, la mai puţin de un an de la alegerile legislative. Socialiştii ar putea avea între 7 şi 9 deputaţi, faţă de 6-8 cât ar putea avea coaliţia Partidul Social Democrat (centru dreapta) şi CDS (conservatori). Absenteismul a fost de 66,1%.

Cehia: Liberalii în frunte

Centriştii ANO sunt victorioşi cu 16,3% 4 mandate, depăşind opoziţia de centru-dreapta 15,95%. Tot 4 mandate au şi social-democraţii primului-ministru Bohuslav Sobotka 14,17%- patru mandate. Comuniştii, 10,98%, au obţinut 3 mandate, cât a obţinut şi partidul de centru-drepta KDU-CSL (9,95%). Euroscepticii „Democraţii Civici” n-au repurtat decât 7,67% (2 mandate). Scrutinul organizat vineri şi sâmbătă nu a mobilizat decât 20% din cehi.

România: Dreapta pulverizată

Social-democraţii (PSD), aliaţi cu 2 mici partide satelit, au depăşit 37%, plasându-se pe primul loc. Democrat-liberalii urmează cu procente neconcludente. Marii perdanţi sunt naţionaliştii (PRM). Rata de participare a fost de numai 30%. Oricum, după Italia, social-democraţii lui Victor Ponta trimit în PE cel mai mare număr de eurodeputaţi.

Regatul Unit: Euroscepticii în frunte

Euroscepticii UKIP au făcut scor istoric-27,5% şi este pentru prima dată din 1910 când nici laburiştii şi nici conservatorii nu câştigă alegerile. Laburiştii au sosit pe locul 2-25,4%, în faţa conservatorilor, 23,9%. Liberal-democraţii, extrem de pro-europeni – 6,9% au fost depăşiţi de Verzi-7,9%.

Slovacia: Social-democraţii în recul

Partidul Smer-SD al premierului Robert Fico a obţinut doar 24% din voturi deşi spera la 35%. Pierde 5 mandate în Parlamentul European. Partidele conservatoare sau liberale au obţinut între 6 şi 13%. Slovacia are dreptul la 13 mandate.

Slovenia: Conservatorii în frunte

Partidul Democrat Sloven (SDS) 24,6%-3 mandate din 8, este urmat de Partidul Populist Sloven (SLS) şi Partidul Creştin Popular (NSI), fiecare cu 15,2%, respectiv 2 mandate. Social-democraţii (10,6%) obţin un mandat.

Suedia: Social-democraţii devansează Ecologiştii

Partidul Social-Democrat SAP- 27%, urmat de Ecologişti 15,1% devansează Partidul Conservator al primului-ministru Fredrik Reinfeldt (13,4%). Extrema dreaptă a obţinut 9,7%.

   Toată presa europeană vorbeşte de „seismul Le Pen” în Franţa şi de victoria „extraordinară” a lui Matteo Renzi în Italia. La Repubblica consideră, într-un editorial, că „de această dată nu e totul pierdut”. Iar Corriere della Sera atribuie victoria „creditului personal al preşedintelui Consiliului”