Majorarea TVA a fost o bâlbă a Guvernului, care a împiedicat economia să iasă din recesiune, spune guvernatorul BNR. Mugur Isărescu l-a mustrat pe prim-ministrul Emil Boc pentru decizia de anul trecut, care a atras după sine explozia preţurilor, afectând, astfel, toată populaţia. Potrivit şefului Băncii Centrale, impozitarea pensilor cu 10 procente ar fi ajutat economia românească să depăşească mult mai repede recesiunea. „Economia a încercat de două ori să iasă din recesiune, dar cu toate aceste… să le numesc bâlbe, domnule prim-ministru? Creşterea TVA…Corecţia rebuia făcută acolo unde deficitele erau mari, adică în bugetele de asigurări sociale şi acestea există în continuare. Nu trebuia făcută prin taxarea întregii populaţii şi crearea de inflaţie. Prima soluţie propusă era mult mai bună. Ne ajuta să ieşim mult mai repede din recesiune. Dar între logica economică, financiară şi cea politică este o mare diferenţă. Am văzut şi eu cât am fost la guvern”, a spus guvernatorul BNR.
De faţă cu premierul Boc guvernatorul BNR a menţionat că „cele mai bune politici macro au fost în 2000-2004”. Mugur Isărescu spune că România se va confrunta, din nou, cu intrări puternice de capital, care vor pune presiune pe echilibrul macroeconomic al ţării. Între 1990 şi 1992 capitalurile străine ne-au ocolit. Apoi, Banca Naţională a încercat să finanţeze direct economia cu lei ieftini, când inflaţia era una galopantă. „În perioada ’93-’96 am încercat să finanţăm economia cu dobânzi mici, real negative, soluţie ce s-a dovedit a nu fi sustenabilă”, spune Isărescu. Vremuri mai bune au fost cele din 2000 şi 2004, crede guvernatorul, când intrările de capital străin au fost moderate şi politicile macroeconomice au fost corecte. „Perioada în care am controlat cel mai bine intrările de capital a fost 2000 – 2004 (…) Atunci mix-ul de politici macroeconomice a fost unul bun”. Apoi, din 2005 până în 2008, am avut intrări masive de capitaluri străine – în jurul a 15 miliarde de euro pe an, aproape o triplare faţă de perioada precedentă. În 2006, ca urmare a cerinţelor UE, BNR a deschis contul de capital, astfel că banii, speculativi sau nu, au putut intra nestingheriţi în economie. Perioada de boom corespunde unor politici macroeconomie prociclice, în care deficitul structural a sărit de la 3% la 4 până la 9%: „În perioada 2006-2008 am auzit această vorbă. Dacă avem deficite fiscale mici, de ce vine Banca Naţională şi se bagă peste politicile noastre. Cred că trebuia să ne uităm la deficitul structural. Ai creşteri economice de 7-8% când tu ai potenţial pentru doar 5%. Din 2006, deficitul nostru structural a fost de peste 4% şi în 2008 a ajuns aproape la 9%”. Dezechilibrele macroeconomice au făcut ca România să fie aproape de un “sudden stop” (stop cardiac), spune guvernatorul, după ce capitalurile străine nu au mai intrat în ţară, ori au fost retrase.
