Săpăturile vor fi reluate luna viitoare şi ar putea fi continuate graţie unui proiect cu fonduri europene
După ce au dat la iveală termele Legiunii a VII-a Claudia de la Cioroiu Nou, arheologii de la Muzeul Olteniei din Craiova vor să pună în circuitul turistic al doilea monument arheologic vizitabil din judeţul Dolj: castrul roman de la Răcarii de Jos, sat aparţinând comunei Brădeşti. Săpături pe acest şantier au fost făcute, în perioada 2003-2010, împreună cu specialişti ai Muzeului Naţional de Istorie a României din Bucureşti, însă de curând sit-ul a trecut în exploatarea exclusivă a Muzeului Olteniei.
O nouă campanie de cercetare va debuta aici la începutul lunii iunie, pentru noi descoperiri, dar mai ales pentru punerea în valoare a ruinelor castrului. În aşteptarea primilor vizitatori, reprezentanţii muzeului craiovean şi administraţia locală a comunei Brădeşti se grăbesc să asigure paza şi împrejmuirea exploatării arheologice şi, apoi, să ia primele măsuri de conservare a fundaţiilor descoperite.
Date fiind importanţa sit-ului, inclusiv prin cele 1.200 de vestigii inventariate de-aici, şi accesibilitatea lui, prin situarea în vecinătatea gării Răcari şi a principalei artere de circulaţie – E 70, la numai 30 km de Craiova şi 6 km de Filiaşi, se încearcă dezvoltarea unui proiect cu fonduri europene. Susţinere financiară pentru săpăturile arheologice există, în prezent, din partea Consiliului Judeţean Dolj, care a alocat 10.000 lei pentru prima campanie, din iunie. Alţi 30.000 lei din bugetul administraţiei judeţene sunt destinaţi continuării cercetărilor pe şantierul de la Cioroiu Nou, aceeaşi sumă fiind prevăzută şi pentru săpăturile de la Desa.
Săpături arheologice de proporţii – încă din secolul al XIX-lea
Primele cercetări arheologice în cadrul castrului roman de la Răcari au fost efectuate la finele secolului al XIX-lea, mai precis în anii 1897-1898, de reputaţii arheologi Grigore Tocilescu şi Pamfil Polonic. După numai doi ani, au fost abandonate, apoi reluate în 1928 şi 1930 de Grigore Florescu, la iniţiativa şi cu sprijinul Muzeului Regional al Olteniei, dar, din nou, s-a renunţat la cercetări. „A revenit asupra lor Cristian Vlădescu, în 1991-1992, dar a fost vorba iarăşi de doar două campanii. Din 2003, un colectiv format din cercetători de la Muzeul Naţional de Istorie a României din Bucureşti şi de la Muzeul Olteniei din Craiova a reluat săpăturile în castru, continuate cu rezultate până în 2008, însă ulterior întrerupte”, povesteşte arheologul craiovean Dorel Bondoc, cel care a făcut parte din colectivele de cercetare ale ultimilor ani atât la Răcari, cât şi la Cioriu Nou. De curând, sit-ul a revenit în exploatarea exclusivă a Muzeului Olteniei, care, împreună cu Primăria comunei Brădeşti, au planuri mari: introducerea lui în circuitul turistic al Doljului.
„Castrul roman de la Răcari este unul dintre monumentele istorice cele mai de seamă din judeţul nostru. Împreună cu administraţia locală din Brădeşti, cu primarul Ion Răcăreanu, dorim să repunem în drepturi această exploatare arheologică, iar în viitorul apropiat să devină un sit vizitabil, mai ales că îndeplineşte toate condiţiile. În anii din urmă am tot discutat despre sit-ul de la Cioroiu Nou, acolo unde arheologul Dorel Bondoc a făcut nişte descoperiri de senzaţie şi unde continuă să lucreze, însă marea hibă a acestuia rămâne distanţa faţă de Craiova. Ei bine, Răcari este un caz fericit din punctul acesta de vedere, pentru că se află la drumul european, aşa că aici se poate dezvolta un proiect pe fonduri structurale, menit să aducă în exploatare turistică această bijuterie arheologică. Aşa se întâmplă în ţări civilizate, unde valorile patrimoniului cultural sunt puse cu adevărat în valoare”, a menţionat directorul Muzeului Olteniei, Mihai Fifor.
Perimetrul castrului, în prezent aproape inaccesibil
Sit-ul de la Răcari este compus dintr-un castru roman, care a funcţionat, în patru etape distincte, din epoca războaielor daco-romane (101-106 AD) până aproape la părăsirea oficială a provinciei traiane (271). Garnizoană a unei unităţi auxiliare de cavalerie maură, castrul a măsurat, în epoca dezvoltării sale maxime, 170 x 145 m între zidurile de apărare şi aproximativ 250 x 180 m între şanţurile de apărare. În jurul castrului s-a dezvoltat o aşezare cu caracter cvasi-urban, cu dimensiuni iniţial estimate între 8 şi 10 hectare (în fapt, de circa trei ori mai mare), parţial suprapusă de gară şi liniile ferate din vecinătate, de şoseaua internaţională şi de satul Răcarii de Jos.
„Este un teren enorm, cam cât două stadioane de fotbal. Ca mărime, este al doilea din Oltenia, după castrul roman de la Slăveni şi, ca atare, nu va fi o treabă uşoară. Trebuie să purcedem la refacerea împrejmuirii, la asigurarea pazei, la introducerea lui cât mai grabnică în circuitul turistic. Sper ca în cel mai scurt timp să punem în evidenţă castrul măcar pe o porţiune mică şi să putem vorbi despre el ca despre cel de-al doilea monument arheologic vizitabil din judeţul Dolj, după termele Legiunii a VII-a Claudia de la Cioroiu Nou”, a adăugat Dorel Bondoc. În prezent, perimetrul castrului este aproape inaccesibil, fiind acoperit de gunoaie şi bălării. Este neîmprejmuit şi nepăzit, acesta fiind, probabil, şi motivul pentru care localnicii îşi aruncă aici gunoaiele sau fac săpături ilegale pentru a se aproviziona cu pământ.
Ruinele descoperite vor fi conservate, pentru a fi văzute de vizitatori
Săpăturile vor fi reluate la Răcari în prima parte a lunii viitoare, în colţul de nord-vest, cel mai apropiat de artera rutieră. „Vom săpa în turnul din acest colţ al castrului, printr-un sistem combinat de secţiuni şi casete, în vederea depistării ruinelor castrului şi a turnului”, a explicat arheologul. Ca şi în cazul şantierului de la Cioroiu Nou, vor fi luate măsuri de conservare primară a ruinelor descoperite, pentru ca intemperiile să nu le afecteze, dar şi pentru ca vizitatorii să le poată vedea. „Nu vom extrage doar artefactele, ci vom conserva ce e aici, astfel încât cei interesaţi să afle cum arăta o porţiune din castrul roman, cam ce se întâmpla aici, ce exerciţii făceau soldaţii, ce alte preocupări aveau, cam ce mâncau, unde se găseau familiile lor, care era durata de viaţă… E vorba de aspecte splendide ale civilizaţiei romane, care în alte ţări sunt la mare preţ şi la mare căutare”, a adăugat Dorel Bondoc.
Campaniile arheologice precedente au scos la iveală cantităţi semnificative de piese – aproximativ 1.200: foarte multă ceramică, fragmente statuare şi sculpturale, inscripţii, sticlă, podoabe, obiecte de fier, bronz şi os, accesorii vestimentare, piese de echipament militar, în prezent aflate la Muzeul Olteniei.
70.000 lei investiţi de Consiliul Judeţean Dolj în şantierele arheologice
Pentru campania arheologică din iunie, Muzeul Olteniei a alocat suma de 10.000 lei, dar – spune managerul Mihai Fifor – nu este exclus ca suma să fie suplimentată, în funcţie de rezultatele săpăturilor. „Anul trecut, de pildă, la Cioroiu Nou au fost trei campanii de cercetare, pentru că am avut motive reale să investim acolo”, a precizat acesta. Cu sprijinul financiar al Consiliului Judeţean Dolj – care în ultimii ani a investit serios în exploatările arheologice din judeţ –, vor fi reluate săpăturile şi la Desa, iar din august, şi la Cioroiu Nou, 30.000 lei fiind destinaţi cercetării pe fiecare dintre aceste şantiere. „Sunt, deci, 70.000 lei, alocaţi într-un an dificil, dar CJ Dolj îşi respectă promisiunea de a investi în cultură. Prin urmare, şi muzeul duce mai departe aceste şantiere atât de importante pentru identitatea noastră culturală”, a mai spus Mihai Fifor.
Dorel Bondoc – arheolog, Muzeul Olteniei: «Să punem în evidenţă – acesta este primul scop al campaniei arheologice de la Răcari. N-am venit aici să facem cine ştie ce descoperiri, pentru că arheologul nu este un căutător de comori, ci persoana care reconstituie viaţa celor de dinainte. Având în vedere că Doljul nu străluceşte la categoria monumente, castrul roman de la Răcari trebuie să devină un monument vizitabil. Este foarte accesibil, lângă Craiova, la drum asfaltat… Nu există practic nici un impediment, trebuie numai să avem voinţă».
Ion Răcăreanu – primarul comunei Brădeşti: «Sunt foarte bucuros pentru faptul că acest castru a revenit Muzeului Olteniei, împreună cu care încercăm, în viitor, să facem ca el să devină o zonă turistică. Ca administraţie locală, ne-am dat concursul în limita posibilităţilor – am întreţinut terenul, l-am curăţat de vegetaţie. Sunt convins că vom reuşi să găsim soluţiile cele mai bune în ceea ce priveşte asigurarea unui punct de pază şi împrejmuirea castrului, care a existat înainte de 1989. Cred că vom reuşi să avem un parteneriat şi să accedem la fonduri structurale, în aşa fel încât castrul de la Răcari să devină ceea ce se doreşte».
