Ideea expropierii Repsol, în cadrul pachetului majoritar de acţiuni Repsol-YPF, nu este decât ultimul act al manierei aberante în care Argentina şi-a gestionat responsabilitatea financiară de-a lungul anilor. Statul argentinian, în 1999, a privatizat YPF cedându-l companiei spaniole Repsol, care deţinea 57% din capital, acum redus la 6%. Argentina îşi pierduse orice credibilitate financiară după criza din anii 1999-2002. În acea perioadă, peso-ul argentinian a fost raportat la dolar, absurditate care a forţat Banca Centrală a Argentinei să deţină rezerve în dolari echivalente monedei naţionale în circulaţie. Numai că economia argentiniană n-a fost capabilă să susţină acest regim. Corupţia, spălarea de bani şi scurgerea capitalului, din cauza unei economii stagnante, au antrenat ţara într-o spirală fără fund. Şapte planuri de austeritate au avut ca raţiune convertibilitatea peso-ului. Care a devenit o fantomă. Măsura a deteriorat situaţia economică a ţării, încât trocul a înlocuit utilizarea monedei. La acel moment, mai mult de jumătate din populaţie se afla sub pragul sărăciei. Iniţial, Argentina a refuzat, pur şi simplu, a returna datoriile, şi abia începând cu 2010 negocierile pentru un acord cu creditorii săi au reuşit. De această dată, Argentina nu intenţionează să plătească pentru preluarea Repsol, aşa cum pretinde partea spaniolă. Ministrul adjunct al Economiei, Axel Kiciloff, autorul acestei înşelătorii şi noul patron al YPF, ameninţă cu un tribunal argentinian de evaluare pentru a decide valoarea acţiunilor. În acelaşi timp, încearcă să obţină susţinerea Petrobras, gigantul petrolier brazilian, motiv pentru care ministrul-preşedinte al YPF s-a deplasat la Rio de Janeiro. YPF Repsol este cotat la bursă. Şi acţiunile au scăzut de la 10 la 5 miliarde dolari de la începutul anului. Acest comportament, care se aseamănă cu cel al lui Hugo Chavez, a generat reacţii politice în SUA, Spania, UE, Argentina fiind ameninţată cu un embargou asupra exporturilor sale de carne. GDF Suez a părăsit ţara, în timp ce filiala sa, Aguas Argentinas, face obiectul unei acţiuni similare. Principala victimă a acestei operaţiuni va fi însăşi Argentina. YPF implică o investiţie de 25 miliarde dolari şi dependenţa Argentinei, exportatoare importantă de petrol, se va resimţi. Pe de altă parte, agenţiile de rating Standard &Poor’s, dar şi Fitch, au pus ţara sub o perspectivă negativă. Cum există riscul nerambursării datoriilor YPF-Repsol, care reprezintă dureri de cap pentru firma spaniolă, dar şi pentru investitorii americani, se pare că izolarea internaţională a Argentinei devine iminentă şi nu este o strategie câştigătoare. Motiv pentru care preşedintele Cristina Fernandez Kirchner poate deveni nefrecventabilă.
