La câteva zile după atacul de la Moscova, soldat cu 137 de morţi şi peste 140 de răniţi, într-o sală de concert, preşedintele francez Emmanuel Macron a făcut referiri, realmente prudente, calibrate atent, la ceea ce unii au descris „Bataclanul rusesc”, aluzie la sala de concerte din Paris, unde au fost ucise 90 de persoane în timpul atacului terorist din 13 noiembrie 2015, revendicat de Statul Islamic. Atunci, Parisul a declarat stare de urgenţă şi a reintrodus controale la frontieră. Sosit, ieri, în Guyana, preşedintele francez a sugerat, atent la cuvinte, că filiala jihadistă Daesch, implicată în atacul de vineri seara, „a efectuat mai multe încercări anterioare pe teritoriul francez”, suficient pentru a ridica la cote maxime „planul Vigipirate” (atac de urgenţă) decis duminică seara, după un Consiliu de Apărare convocat în regim excepţional. Vladimir Putin, în schimb, atribuie întreaga responsabilitate Ucrainei şi până aseară nu făcuse nicio trimitere la… Statul Islamic. La această reacţie, de care avea cunoştinţă, Emmanuel Macron a replicat spunând că „ar fi atât de cinic, cât şi contraproductiv pentru Rusia însăşi şi pentru securitatea cetăţenilor săi să folosească întregul context pentru o răzbunare exacerbată asupra Ucrainei”. ISIS în schimb a revendicat atacul de vineri seara produs asupra sălii Crocus City din Krasnogorsk, o suburbie a Moscovei, şi filiala sa afghană – Grupul Statului Islamic în Khorosan (IS-K) rămâne suspectă pentru experţii în terorism la nivel mondial. Potrivit serviciilor de informaţii franceze entitatea menţionată a pregătit atacul şi l-a executat cu sânge rece. Masacrul a fost o ruşine pentru Vladimir Putin. Pe lângă Ucraina şi Occident, Kremlinul are mai nou un inamic în ISIS-K, cea mai periculoasă forţă din cadrul ISIS, care plănuia atacuri asupra Catedralei din Koln şi Catedralei “Sf. Stefan” din Viena înaintea Crăciunului. Kremlinul prezintă însă Ucraina drept complice ai autorilor atacului. “Crima a fost comisă de islamiştii radicali, a declarat Putin luni seara, dar vrem să ştim cine este în spatele lor”. Investigaţia autorităţilor ruse este în plină derulare şi Dmitri Peşkov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, s-a abţinut de la orice comentariu privind stadiul anchetei, dar n-a menţionat nici măcar ca supoziţie implicarea Daesch în comentariul său pentru agenţia France-Presse (AFP). Detaliile nu sunt încă bine cunoscute, dar se pare că atacul a fost bine conceput pentru a provoca cât mai multe victime şi a-l pune pe Vladimir Putin într-o postură deloc de invidiat, la puţine zile după realegerea sa. Pentru Kiev însăşi suspiciunea care planează nu este deloc avantajoasă, prin faptul că delegitimează cauza pentru care luptă. De aici în colo lucrurile sunt extrem de complicate, în sensul că există mai multe abordări. Kievul atrage militanţi ai Statului Islamic care solicită azil după pierderea teritoriilor lor din Siria şi Irak şi asta au demonstrat-o jurnalistul polonez Pawel Pieniezac, care a acoperit războiul Statului Islamic din Siria, şi jurnalista ucrainiană Alyona Savchuk, de la ONG-ul Zaporoua Media. Întrebat de gazeta Wyborcza, SBU a precizat cu fermitate că persoanele asociate cu Statul Islamic nu au voie să intre în Ucraina. Unde o mare comunitate musulmană, circa un milion trăieşte, dar adevărata dimensiune nu este cunoscută. Mai există apoi tadjici care luptă pentru Ucraina din 2022. Furia ruşilor, judecată din perspectiva declaraţiilor, nu este o reacţie emoţională trecătoare, ci una rece, extrem de periculoasă. Pentru Moscova, de fapt FSB, două căi par mai plauzibile: un atac sponsorizat de un grup islamist sau un atac sponsorizat de Kiev. Acum când 4 terorişti au fost arestaţi, Comitetul de Investigaţii din Rusia ar trebui să obţină suficiente dovezi pentru a-i identifica pe cei care au comandat atacul terorist din Crocus City. Nu e mai puţin adevărat că vor comunica datele pe care le doresc. Ruşii vor forţa să scoată autorităţile ucrainiene drept comanditari, pentru a legitima schimbarea registrului conflictului într-un război, recunoscut oficial încă de vineri 22 martie a.c. de Kremlin. Intrigantă rămâne pentru ruşi data masacrului Crocus: vineri seara, în timpul Ramadan-ului. Războiul s-a mutat aşadar de pe linia frontului la Moscova. Unii lideri belicoşi de la Moscova spun că de acum conflictul s-ar putea să se oprească la Odesa. Ceea ce îl înspăimântă, de fapt, pe Emmanuel Macron. „Domnul 87%”, ca să preluăm o expresie din filmul „Zero Dark Thirty” (2012) are mandat după Crocus, şi totul e neliniştitor.
