Pe lângă simptomele respiratorii, cum ar fi tusea şi dificultăţile de respiraţie, infectia COVID-19 poate avea şi alte tipuri de simptome. Printre acestea se numără şi pierderea simţului mirosului sau a gustului. Această pierdere temporară a mirosului, cunoscută sub numele de anosmie, este principalul simptom neurologic şi unul dintre primii indicatori ai infecţiei COVID-19. Oamenii de ştiinţă încearcă să afle dacă pierderea mirosului asociată infecţiei COVID-19 diferă de pierderea mirosului cauzată de alte virusuri respiratorii. Dintr-un studiu mai reiese că disfuncţiile olfactive şi gustative sunt prezente mai frecvent la femei – 12,41% comparativ cu bărbaţi – 8,67%, dar şi la cei cu vârste sub 65 de ani sau la persoanele cu patologii renale, pulmonare, cardiace şi oncologice. Despre ceea ce semnifică acest simptom pentru bolnavii de Covid şi cum pot ei să-şi recupereze mirosul după ce se vindecă de Covid, am dialogat cu conf.univ.dr. Roxana Mihaela Mitroi, directorul Centrului de Excelenţă în Rinologie Craiova.
Centrul de Excelenţă în Rinologie s-a înfiinţat în anul 2013. Prin competenţa unui colectiv de medici specialişti şi primari, Centrul oferă servicii de sănătate atât pentru adulţi, cât şi pentru copii, în specialitatea ORL. Centrul a fost înfiinţat după ce a obţinut o finanţare printr-un proiect de cercetare, de tipul spin-off. Acesta a permis dotarea Centrului de Excelenţă în Rinologie cu aparatură performantă necesară examinării ORL. Este vorba despre două fibroscoape, opt telescoape cu diferite unghiuri de vizualizare, un audiometru, două impedancemetre. Astfel, Centrul dispune de cel mai modern şi complet echipament pentru endoscopie ORL.
Până la subiectul nostru, cel legat de Covid aş vrea să vă întreb de ce este utilă examinarea endoscopică a organelor ORL ?
Roxana Mitroi: Deoarece acestea au dimensiuni mici și sunt greu accesibile examinării obișnuite, cu oglinda frontală. Sistemul endoscopic de examinare aflat în dotarea Centrului permite totodată supravegherea în dinamică a afecţiunilor depistate, imaginile obţinute la fiecare consultaţie ramânând stocate în calculator. Astfel, tratamentul poate fi adaptat în funcţie de evoluţia bolii. În timpul examinării endoscopice, imaginile sunt transmise pe ecranul calculatorului şi sunt vizualizate, concomitent, de medic şi pacient. Imaginile sugestive pentru diagnostic sunt imprimate pe hârtie, pacientul având astfel posibilitatea să-şi facă, singur, o evaluare a evoluţiei afecţiunii.
Suntem în plină pandemie de Covid 19, cei mai mulţi dintre pacienţi invocă ca simptom principal pierderea mirosului. Este adevărat ceea ce se vehiculează în spaţiul public, că fac forme mai uşoare cei care-şi pierd mirosul ?
Da, am citit şi eu astfel de studii, însă, nu aş putea să mă pronunţ foare clar din acest punct de vedere. Eu nu tratez pacienţi cu Covid-19, aceştia se tratează la Boli Infecţioase. La mine, tot vin de câteva luni pacienţi care au avut Covid şi care în urma infecţiei au rămas fie fără miros, fie cu modificări, tulburări ale mirosului. Termenul medical pentru astfel de afecţiuni este de parosmie, adică, percep mirosurile eronat. Foarte mulţi dintre pacienţi se plâng că deşi într-o cameră s-a pulverizat un parfum cu un miros plăcut, lor le miroase la caugiuc ars sau la benzină. Adică, ei percep aceste mirosuri la nivelul nasului, fără să fie în jur un astfel de miros. Aşadar, rămân cu o tulburare a mirosului. Dar ca să fac o corelaţie între lipsa mirosului şi agresivitatea bolii de Covid, mi-ar fi greu să mă pronunţ. Este o boală nouă şi nu se ştie totul despre ea, se fac studii, apar noi tulpini. Pierderea mirosului este un semn că virusul are tropism neurologic. Intrucât nervul olfactiv este o extensie a sistemului nervos central, pierderea mirosului asociată infecţiei COVID-19 este o afectare directă a sistemului nervos central.
În aceste condiţii, dumneavoastră cu ce îi ajutaţi pe aceşti pacienţi ?
Şi înainte de pandemie, noi, la acest Centru de Rinologie, făceam teste de miros. Sunt nişte tubuleţe cu diverse arome, setul de arome este utilizat peste tot în Europa şi este produs de o firmă germană. S-a constat că dacă pacientul se încadrează la anosmie sau hiposmie, există posibilitatea ca în urma unui antranament olfactiv, în funcţie de ce mirosuri nu percepe pacientul, acestuia să i dea patru flacoane cu esenţe, intens parfumate, cum ar fi mentolul, de exemplu, şi i se face un antrenament olfactiv. Ceea ce pot să vă spun este că rezultatele sunt foarte bune. Înainte de pandemie, toţi pacienţii care veneau şi respectau indicaţiile noastre îşi recuperau în totalitate mirosul. Acum, în legătură cu Covid-ul, avem şi aici rezultate bune, dar nu aş putea să spun că am găsit rezolvare în toate cazurile. Asta şi pentru că e o boală mai nouă, cu mai multe particularităţi.
Cam cât la sută din cei care îşi pierd mirosul în urma infectării cu SAR COV 2 îşi recuperează mirosul prin aceste terapii ?
Există un procent foarte, dar ceea ce încercăm noi acum este să verificăm dacă acest tratement este eficient şi în vindecarea parosmiilor, adică, ceea ce vă spuneam mai devreme cu perceperea unor mirosuri urâte fără să aibă legătură cu mediul. Antrenamentul este acelaşi, fie că ai parosmie, fie că ai hiposmie, dar am constat că terapia trebui să aibă loc mai mult timp. Uneori, tratamentul olfactiv trebuie să se întindă până la 3-4 luni ca să avem rezultate. La om, simţul mirosului nu e un simţ foarte bine dezvoltat. Din acest motiv şi recuperarea lui este mai dificilă. Am avut rezultate bune. După o lună de terapie, au venit pacienţi şi mi-au spus că s-au recuperat în totalitate. Dar am avut pacienţi, care au făcut terapia timp de două luni sau chiar trei luni.
Dar la ce boli mai întâlnim acest simptom, de pierdere a mirosului ?
Sunt foarte multe. De exemplu, înainte de Covid, la cei care făceau gripă. Multe dintre persoanele cu virusul gripal, care este un virus agresiv, îşi pierd mirosul. Zona olfactivă este foarte îngustă, aşadar, dacă ai şi o deviaţie de sept, poţi să nu percepi aşa cum trebuie mirosul. Poate să fie chiar şi o cauză mecanică. Pe de altă parte, sinuzitele sunt însoţite de absenţa mirosului sau o diminuare a mirosului. O serie de traumatisme, cum ar fi cel de bază de craniu, în etaj anterior, pentru că întrerupe filetele nervoase care merg spre creier şi duc mirosului. În ultimul timp, s-a insistat foare mult şi sunt studii laborioase în acest sens, legate de faptul că lipsa mirosului este un semn ce anunţă instalarea bolilor neurologice grave, cum ar fi Parkinson şi Alzhaimer. Pierderea mirosului la 60, 65 de ani ar anunţa instalarea unei astfel de boli grave. Dar nu este un lucru foarte bine stabilit şi nici vârsta nu este stabilită foarte clar, sunt studii şi cercetări în derulare.
Aş vrea să vă întreb şi despre un alt simptom, răguşeala, care şi el are legătură cu Covid-ul, pacienţii invocă şi dureri de gât… Există echipament de diagnosticare şi în această direcţie ?
Cu echipamentul pe care îl avem în dotare putem diagnostica cu certitudine prezenţa vegetaţiilor adenoidiene (polipilor), sinuzitelor acute sau cronice, tumorilor de rinofaringe (zona situată înapoia nasului, extrem de dificil de examinat fără optică), de fose nazale, de faringe sau laringe. Explorarea laringelui, atât de dificilă din cauza reflexelor de vomă, se poate realiza acum printr-o metodă endoscopică, cu ajutorul laringoscopului sau a laringofibroscopului. Oricărui pacient ce prezintă o răgușeală ce dureaza mai mult de două săptămâni, trebuie, obligatoriu, să i se vizualizeze corzile vocale. Surprizele neplăcute sunt mai ales cele legate de cancer, pot apărea indiferent de vârstă.
Acest articol a fost publicat pe PressHUB și Cuvântul Libertății în cadrul proiectului
“COVID-19 FactsNotFake -The Emergency Newsroom. Infodemic Lie Detector”, un proiect Freedom House Romania, în parteneriat cu Trinitas TV, Radio Trinitas, Ziarul Lumina și Agenția de Știri Basilica, finanțat de Ambasada Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord în România.
Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a Ambasadei Marii Britanii. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.
