Europarlamentarul Marian Jean Marinescu, membru al Delegaţiei la Comisia Parlamentară de Stabilizare şi Asociere UE – Serbia, alături de senatorul Viorel Badea, parlamentar de Diaspora şi senatorul Mario Ovidiu Oprea, membru al Grupului de prietenie România-Serbia, au efectuat, la finele săptămânii trecute, o deplasare în Serbia, unde au avut discuţii punctuale atât cu feţele bisericeşti, cât şi cu asociaţiile româneşti. Integrarea Serbiei în Uniunea Europeană înseamnă implicit integrarea minorităţii româneşti din Serbia în marea familie europeană, înseamnă respectarea de către Serbia a drepturilor minorităţilor româneşti, de peste tot teritoriul Serbiei, nu numai din regiunea Voivodina. Un sprijin însemnat în buna desfășurare a evenimentului din Serbia, l-a acordat și Consulul Onorific al României la Zaicear, domnul Iulian Nițu, un susținător al valorilor românești.
La Negotin, delegaţia a fost primită de părintele Bojan Aleksandrovic, Vicar administrativ al Timocului, alături de părintele Ştefan Sarampoi, secretarul Protopopiatului Dacia Ripensis, şi părintele Petru Hogea, consilier administrativ al Protopopiatului şi paroh al Parohiei din Negotin. Europarlamentarul Marian Jean Marinescu le-a explicat preoţilor parohi că, luna viitoare, reprezentanţii Parlamentul European vor avea întâlnirii cu oficialii sârbi, la Belgrad, ocazie cu care doreşte să pună în discuţie dreptul la slujbă în limba română şi dreptul la învăţarea limbii materne în şcoli.
„Anul trecut, în toamnă, la Strasbourg, când a fost Comitetul Mixt, am reuşit să introduc un text în declaraţia finală referitor la educaţie. Cu privire la religie, a fost foarte greu şi nu am reuşit, însă, ştiţi cum este, totul se face pas cu pas. Aceste întâlniri au loc de două ori pe an şi avem suficient timp să facem toate demersurile. Am avut o discuţie destul de dură, pentru că am cerut să se respecte dreptul la slujbă în limba română, dar mi s-a spus că totul este în regulă. Atunci am fost nevoit să le dau chiar exemplu părintelui Boian şi să le spun că în Timoc cineva a pătimit şi chiar foarte rău. A fost o discuţie destul de aprinsă. De aceea aş vrea să ştiu care este situaţia, dar absolut reală şi la zi. La Belgrad sunt discuţii oficiale şi ceea ce pun eu pe masă trebuie să fie exact situaţia, după lege, după absolut tot”, a spus europarlamentarul Marian Jean Marinescu.
Părintele Boian: „Au vrut să ne stingă ţigara în ochi”
Părintele Boian a explicat deputaţilor români care este situaţia reală, relaţia între Biserica Ortodoxă Română din Serbia şi autorităţile locale, despre imaginea negativă pe care încearcă unii să o facă BOR din Serbia şi cum contracarează ei toate aceste răutăţi de ani de zile. „Toată informaţia pe care o veţi primi de la noi nu numai că este adevărată, dar este informaţia care se poate verifica chiar şi la mijlocul nopţii. De ce ne plângem noi?! De crearea atmosferei negative pe care o încurajează autorităţile locale, în primul rând, de aici, de la Negotin şi de la Bor, dar şi din alte locuri. Iar această atmosferă negativă termină cam 70% din lucruri. După ce fac asta autoritățile, oamenii vin şi vor să ne strângă de gât sau, cum s-a întâmplat săptămâna trecută, când au venit şi au vrut să-i stingă ţigara în ochi părintelui Ştefan sau ne fac nebuni”, a spus părintele Boian.
„Când vine vorba de Biserica Ortodoxă Română, atunci lucrurile se schimbă”
O altă problemă cu care se confruntă fraţii noştri din Timoc este cea legată de aprobarea construirii de biserici. Boian Aleksandrovic, Vicar administrativ al Timocului, spune clar că, legal, în Serbia, dacă un cult depune cerere, trebuie să capete autorizaţie pentru că îi garantează legea cultelor din Serbia. Numai că situaţia este total diferită când vine vorba de Biserica Ortodoxă Română, atunci lucrurile se schimbă. „BOR este cunoscută în Serbia sub denumirea de Eparhia Bisericii Ortodoxe Române a Daciei Felix. Dacă biserica, eparhia este recunoscută de Ministerul Cultelor, ea ca Eparhie a românilor din Voivodina are voie să-şi deschidă filiale pe tot teritoriul Serbiei, iar noi am obţinut oficial documente cu codul fiscal şi cu denumirea întreagă pentru Protopopiatul Dacia Ripensis, care este pentru Serbia de Răsărit şi care are sediul aici. Am obţinut şi pentru alte câteva parohii, dar în Legea Cultelor, din Serbia, e un articol care prevede că bisericile sau cultele din Serbia înfiinţează şi desfiinţează părţi organizaţionale pe baza actelor interne. În Biserica Ortodoxă Sârbă există episcopii, în rest pe statul sârb nimic nu îl interesează, singuri înfiinţează şi desfiinţează parohii, la ei nu există o evidenţă. Iar la noi totul e altfel. Eu am obţinut şi recunoaşterea Protopopiatului. Iniţial, sediul era la Malainiţa, după aceea am mutat sediul aici, la Negotin, şi ne-au modificat în documente, ceea ce înseamnă că nu era o greşeală”, mai spune părintele Boian.
„Ei sunt obligaţi să dea un răspuns, dar nu îl dau”
Sârbii nu sunt foarte încântaţi când aud că se mai înalță o biserică românească, de aceea încearcă prin toate metodele să împiedice ridicarea unor astfel de lăcaşe de cult. „Noi, când solicităm construirea unei biserici, depunem actele la primărie. Dar când aud de Biserica Ortodoxă Română, ne întoarcem la ceea ce spuneam mai devreme: suntem întrebaţi ce caută Biserica Ortodoxă Română în Serbia?!. Atunci fac o adresă către Cancelaria pentru Colaborarea cu Bisericile şi Comunităţile Religioase, cu sediul la Belgrad, care ţine de Ministerul Justiţiei. Aici, răspunsul întârzie să vină, iar la Primărie spun că nu ne dau autorizaţie pentru că nu le-a venit răspunsul de la Cancelarie. Ei sunt obligaţi să dea un răspuns, dar nu îl dau pentru că mi-au spus în faţă. Noi suntem un organ al statului, dă-ne în judecată şi nu ai ce să ne faci. I-am dat în judecată, avem un proces la Strasbourg, din 2005. Local, au câştigat numai ei, toate procese, nici nu ne imaginam altfel. Noi nu am primit niciun răspuns, răspunsul l-am văzut la Televiziunea de la Bor, acolo l-au prezentat, au spus că nu ne recunosc”, a mai completat părintele martir.
Parlamentarii români, în vizită la Kladovo
Delegaţia parlamentară a continuat discuţiile, la Kladovo, la Centrul Cultural Românesc, unde a încercat să lămurească şi subiectul dreptului la învăţarea limbii române în şcolile de stat din Serbia. Aderarea Serbiei la Uniunea Europeană este un proces susţinut de România, inclusiv prin europarlamentarii săi. Prezenţa Serbiei într-un viitor predictibil în interiorul graniţelor Uniunii nu poate aduce decât stabilitate şi prosperitate atât pentru proprii cetăţeni cât şi pentru cei ai UE. În acest context, o bună gestiune a relaţiei cu minorităţile nu poate face decât să sprijine acest proces şi să asigure o construcție solidă. Cei trei demnitari români au venit aşadar în Serbia pentru a lua act de modul în care se respectă drepturile minorităţilor privind utilizarea limbilor şi a religiei în şcoală şi comunitate, acestea fiind în accepţiunea europeană elemente fundamentale. Gazda evenimentului, Tihan Matasarevici, preşedintele Asociaţiei pentru Tradiţia şi Cultura Rumânilor „Dunărea”, a moderat această dezbatere, fiind unul dintre cei mai activi lideri ai comunităţii româneşti din Timoc, unul din cei care s-a implicat cel mai mult în convingerea părinţilor să-şi dea copiii să înveţe limba română, când exista o alternativă „perversă” şi anume să-l pui pe copil să aleagă între limba română şi informatică. Masa rotundă de la Kladovo a avut, aşadar, ca temă obligativitatea introducerii în Legea Educaţiei din Serbia a studierii limbii materne de circulaţie internaţională cu elemente ale culturii naţionale. La masa rotundă au participat lideri ai comunităţii româneşti din Serbia. A fost prezent la discuții și Președintele Asociației Învățătorilor din România, Viorel Dolha, care și-a adus o mare contribuție de-a lungul anilor în promovarea identității românești în Valea Timocului și nu numai.
Marian Jean Marinescu: „Se impune obligativitatea introducerii în Legea Educaţiei din Serbia a studierii limbii române”
Integrarea Serbiei în Uniunea Europeană înseamnă implicit integrarea minorităţii româneşti din Serbia în marea familie europeană. Aceasta a fost principala temă dezbătuta la masa rotundă de la Centrul Cultural Românesc din Kladovo. „În acest context şi în conformitate cu normele UE, se impune obligativitatea introducerii în Legea Educaţiei din Serbia a studierii limbii materne de circulaţie internaţională cu elemente ale culturii naţionale. Eu fac parte din această Delegaţie şi ştiţi că Serbia este stat candidat şi are în acest moment negocieri cu Uniunea Europeană. Iar această Delegaţie are un rol important în acest proces, pe lângă negocierile care fac între Comisie şi Guvern şi Parlamentul European are un rol important. Şi fac parte din această Delegaţie. Am avut o întâlnire, în noiembrie, la Strasbourg, şi am să vă spun şi ce am reuşit acolo, dar vom avea şi o întâlnire acum, luna viitoare, la Belgrad. Sunt două întâlniri pe an, una în Serbia şi una la Bruxelles sau la Strasbourg. Pe mine mă interesează două lucruri – biserica în limba maternă şi educaţie, cultură, media, de asemenea în limba maternă. Despre religie, biserică am discutat la Negotin, cu părintele Boian, acum aş dori să discut cu dumneavoastră despre orele de limba română şi despre media în limba română”, a mai spus Marinescu.
„Este unul din proiectele mele importante în acest mandat”
Europarlamentarul român susţine că sunt lucruri extrem de importante din punctul de vedere al Uniunii Europene şi care vor fi foarte discutate în aceşti ani. „Vă spun şi din experienţa României, atunci când am intrat în Uniunea Europeană. La un an şi jumătate, am participat şi eu la aceste discuţii, ştiu cum se pune problema şi este un subiect extrem de important pentru Uniune şi voi insista pentru acest lucru. De aceea am vrut să am informaţii direct de la dumneavoastră, de la faţa locului, şi să le pot ridica luna viitoare, la Belgrad. Ceea ce vreau să vă spun este că aceste declaraţii sunt acolo în Comisie, sunt oficiale şi informaţiile pe care eu trebuie să le am trebuie să fie informaţii clare, sigure, precise. Este unul din proiectele mele importante în acest mandat, pe care îl am până-n 2019, şi mă voi ocupa serios de acest lucru”, a precizat europarlamentarul român Marian Jean Marinescu, membru al Delegaţiei la Comisia Parlamentară de Stabilizare şi Asociere UE – Serbia. Marian Jean Marinescu a mai vorbit şi de Strategia Dunării în contextul colaborării între România şi Serbia, mai ales în domeniul cultural, Dunărea trebuind să fie fluviul care uneşte popoarele europene. „Există foarte multe programe sociale, economice şi culturale care se aplică pe baza Strategiei Dunării”, a explicat Marinescu.
160 de cetăţeni din Timoc, cer cetăţenia română
La rândul său, senatorul Viorel Badea – vicepreşedintele Comisiei pentru românii de pretutindeni din Senatul României a vorbit celor prezenţi despre Legea Educaţiei, precum şi despre modificările propuse de proiectul redactat de el care vor permite dobândirea cetăţeniei române şi de către românii din Serbia. Senatorului i-a fost înmânată, cu acest prilej, de către vicepreşedintele Asociaţiei Renașterea Românilor din Serbia – Alexander Savici, o petiţie semnată de peste 160 de oameni din Valea Timocului în care aceştia se declară români şi cer să li se acorde cetăţenia română. O intervenţie foarte bună şi la obiect a avut-o tânărul Aleksander Najdanovic, preşedintele Asociaţiei Studenţilor Timoceni din Craiova, care a sprijinit foarte mult ancheta în Serbia de Răsărit în vederea înscrierii elevilor la cursurile de limba română. Preşedintele AST a pus în discuţie şi modul în care statul român oferă burse etnicilor din Serbia şi a susţinut că printre aceştia se strecoară şi sârbi, care apoi nu mai dau doi bani pe statul român şi atunci ar trebui o selecţie mai riguroasă a studenţilor.
Senatorul Oprea : „Şi eu mă simt dator alături de colegii mei să vă dau o mână de ajutor”
Senatorul Mario Ovidiu Oprea – membru al Grupului de prietenie România-Serbia – din Senatul României a vorbit celor prezenţi despre colaborarea politică economică şi socială în relaţiile dintre România şi Serbia. „Dacă ne referim la colaborarea pe linie economică, vreau să vă spun că există un proiect care prevede o conducă de petrol, de la Constanţa, prin Panciova, până la Triest, care este un proiect foarte important şi de care suntem interesaţi cu toţii. Dar şi finanţarea unei autostrăzi, este vorba de autostrada care leagă Belgradul de Timişoara, pe care ne-o dorim cu toţii. Eu fac parte din acest grup de prietenie, Parlamentul prevede vreo 80 de astfel de grupuri de prietenie, ele sunt un fel de avangardă din punctul de vedere economic cu statul la care se referă grupul de prietenie. Ele includ şi senatori şi deputaţi şi poartă întâlniri fie la Bucureşti, fie la Belgrad. Eu am optat să fac parte din acest grup de prietenie, pentru că am învăţat limba sârbă. Şi eu mă simt dator alături de colegii mei să vă dau o mână de ajutor…”, a consemnat senatorul Mario Ovidiu Oprea.
***
Direct de la Bruxelles:
Recomandare adresată autorităţilor din Serbia de a proteja minorităţile naţionale
Ramona Mănescu, membru în Comisia pentru Afaceri Externe a Parlamentului European, a participat la prezentarea Raportului pe 2014 privind progresele realizate de Serbia, în cadrul procesului de aderare al acesteia la Uniunea Europeană. Cu ocazia prezentării şi adoptării acestui raport în plenul comisiei, europarlamentarul PNL a reuşit să impună adoptarea unui amendament important în ceea ce priveşte gestionarea relaţiilor cu minorităţile naţionale de pe teritoriul Serbiei. ”Mă bucur că astăzi am reuşit în Comisia pentru Afaceri Externe a Parlamentului European, cu toată opoziţia fermă a grupurilor politice de stânga, să obţin o majoritate de voturi în favoarea unui amendament esențial pentru protejarea minorităţilor naţionale din Serbia, unde se află şi o importantă comunitate de români”, a spus europarlamentarul Ramona Mănescu. Amendamentul propus de Ramona Mănescu vizează recomandarea adresată autorităţilor din Serbia de a proteja minorităţile naţionale şi de a aplica un cadru juridic adecvat în domeniul educaţiei, al accesului la mass-media şi servicii religioase în limbile minorităţilor naţionale. ”Cred că acest mesaj pozitiv, pe care îl transmitem din Parlamentul European tuturor minorităţilor naţionale din Serbia, va sprijini şi efortul Guvernului României în susținerea respectării drepturilor minorităţilor naţionale din Serbia.”, a conchis Ramona Mănescu.
