Actul normativ care pune capăt inechităţilor, blocat de actuala guvernare
Ani de zile, pensionarii au reclamat foarte multe inechităţi în sistemul de pensii şi, din păcate, deşi mulţi şi-au căutat dreptatea în instanţe, din cauza legii, au pierdut.
Pe fond, toată lumea înţelegea că nu este corect ca o femeie, care a muncit în aceleaşi condiţii şi a contribuit acelaşi număr de ani ca un bărbat, să aibă o pensie mai mare cu 200 de lei decât acesta.
La fel, există situaţii în care persoane de acelaşi gen au contribuit acelaşi număr de ani, au avut salarii identice, dar fiindcă au ieşit la pensie în ani diferiţi, pe legislaţii diferite, au diferenţe semnificative la cuantumul pe care îl încasează. Alţi pensionari reclamă şi acum că, deşi au contribuit pentru al 13-lea salariu sau au lucrat peste program şi au câştigat mai mult decât în condiţii normale, iar statul i-a taxat, nu li se recunosc aceste sume la calculul pensiilor. În alte cazuri, oamenii nu mai pot aduce documente justificative la dosar pentru că arhivele unde erau depozitate acestea au fost distruse.
Un imperativ ignorat: recalcularea tuturor pensiilor!
Lucrurile acestea şi multe altele au fost rezolvate prin noua lege a pensiilor. Cei mai buni specialişti din toată ţara, profesori în dreptul muncii, jurişti care au apărat statul român în instanţe în speţe privitoare la pensii au lucrat mai bine de un an pentru a găsi o formulă cât mai apropiată de perfecţiune şi a face simulări pe zeci de mii de pensii aflate în plată.
Gradul de acceptabilitate a acestei legi, aşa cum a rezultat din dezbaterea publică, a fost de peste 90 %. Nu există multe legi în România care să atingă acest deziderat. Din păcate, ea nu se pune în aplicare… Şi nu mă refer aici doar la creşterea punctului de pensie de la 1.265 de lei la 1.775 de lei, adică la majorarea de 40 % de la 1 septembrie. Pentru ca inechităţile să poată fi corectate, de la 1 ianuarie 2020 ar fi trebuit să înceapă recalcularea TUTUROR celor 5 milioane de dosare de pensie, ceea ce ştim cu toţii că nu s-a petrecut. Ministrul Muncii s-a limitat să constate că sunt dezechilibre, să le clameze în media, dar fără să facă, în definitiv, ceea ce are în prerogative, adică să aplice noua lege.
Prin noua lege a pensiilor publice, ne-am asigurat că toate persoanele, inclusiv tinerii care mai au mulţi ani până la retragerea din activitate, vor avea pensii decente. De exemplu, un medic va beneficia de 1.000 de euro, lunar, la vârsta pensionării. Acest lucru rezultă după un calcul făcut la media salariilor de până în 2017, nu după retribuţia de azi. Un profesor universitar va avea o pensie de 1.700 de euro, un contabil 900 de euro etc. Am prezentat toate aceste simulări luni la rând pentru a-i convinge pe toţi că nu mai este nevoie de pensii speciale, atunci când statul îţi poate oferi un trai decent la bătrâneţe. Dar pentru asta, repet, trebuie recalculată fiecare pensie în parte şi aplicată noua lege.
„De unde bani?“
Era întrebarea la care trebuia să răspund semestrial, de câte ori anunţam o majorare de pensii în mandatul meu, când am reuşit să creştem toate pensiile publice cu 60 % (mai puţin pensiile speciale, pe care le-am plafonat în
2017, prin OUG nr. 59), nu doar prin creşterea punctului de pensie, ci şi prin eliminarea impozitului pentru pensiile până în 2.000 de lei, scăderea de la 16 % la 10 % pentru pensiile mai mari de 2.000 de lei şi eliminarea contribuţiei la sănătate din toate pensiile. Mai întâi, ar trebui să precizez că, în 2016, deficitul la fondul de pensii, adică suma pe care trebuia să o pună statul în completare, ca să acopere gaura din bugetul de pensii, era de 16 miliarde de lei. Printr-o mai bună colectare, am reuşit să reducem deficitul la 2 miliarde de lei. Aceasta în condiţiile în care am operat majorări de 60 % şi am eliminat sau scăzut impozitul din pensii!
În septembrie, statul român ar fi trebuit să pună în plus suma de 10 miliarde de lei. Deci nici măcar cât o făcea în 2016. Şi să nu mai spunem că este loc de o colectare şi mai bună… Am oferit soluţii în Parlament. Nu am cerut să se ia bani de la investiţii sau de la sănătate sau de la mediul de afaceri sau să se introducă noi taxe. Le-am spus, de exemplu, că pot lua banii de la capitolul „Bunuri şi servicii” de la ministere. În 2019, suma alocată pentru bunuri şi servicii reprezenta 44 de miliarde de lei pentru 26 de ministere, iar în 2020 este de 51 de miliarde de lei, la 15 ministere. Sunt atât de importante maşinile, mobilierul sau alte asemenea achiziţii ca să se pună în pericol aplicarea unei legi care priveşte nu doar generaţiile de pensionari de acum, ci pe noi toţi!?
Pensia privată, bani pentru o maşină de spălat
Cei tineri vor spune că nu este important să se opereze modificări în legislaţie acum şi se bazează pe pensia pe care ar urma să o primească de la Pilonul II. Îi invit să facă un calcul simplu: au contribuit 10 ani cu suma X, pe care o află direct de la fondul de pensii administrat privat de care aparţin, să o împartă la 10 ani, apoi la 12 luni, cât are anul. O să aibă un şoc, aşa cum am avut şi eu când am cerut toate datele de la Autoritatea de Supraveghere Financiară. Un calcul făcut acum 2 ani, pe o contribuţie medie (cam 7.000 de lei se strânseseră în 10 ani în contul unei persoane cu salariu mediu), ducea la o pensie lunară, timp de 10 ani, de 10 euro! Doar 10 euro! Poate cineva să-şi închipuie că va supravieţui cu o astfel de pensie sau că ea este suficientă pentru a completa pensia de stat? Nu vreau să mă gândesc la faptul că aceste fonduri pot investi prost banii noştri (tocmai ce a fost un scandal pe această temă) sau că pot da faliment. Unii vor spune că suma contribuită se poate ridica toată, odată cu ieşirea la pensie. Legea permite. Numai că o persoană care a contribuit la valoarea unui salariu mediu va constata că îşi poate achiziţiona doar o maşină de spălat mai performantă şi cam atât…
Comandat de PARTIDUL SOCIAL DEMOCRAT – Organizatia Judeteana DOLJ, Executat de S.C. ED PRESS COM S.R.L., portal – www.cvlpress.ro, CUI Mandatar financiar coordonator 11200020.
