„Învaţă despre românii din Serbia”, un proiect care a ajuns la inima craiovenilor

0
62

Biblioteca Judeţeană „Alexandru şi Aristia Aman” a găzduit, vineri, ultima ediţie a campaniei de cunoaştere a românilor de peste Dunăre, „Învaţă despre românii din Serbia”. Pornit iniţial ca o iniţiativă de suflet care şi-a propus să-i apropie pe craioveni de fraţii lor din Valea Timocului, proiectul s-a dovedit la final că se bucură de un succes peste aşteptări, dorindu-se a fi continuat. Întâlnirile, care au fost organizate cu consecvenţă lună de lună, au avut un impact palpabil asupra românilor sud-dunăreni, sensibilizându-i şi responzabilizându-i deopotrivă. Ediţia de final s-a bucurat de prezenţa unor invitaţi deosebiţi precum Ion Prioteasa, preşedintele Consiliului Judeţean Dolj; senatorul Viorel Badea; liderul românilor din Kladovo, Tihan Matasarevic; Bozidar Jankovic, consilier Mişcării Democratice a Românilor din Serbia; Alexander Najdanovic, preşedintele Asociaţiei Studenţilor Timoceni; Ion Cobisenco, preşedintele Asociaţiei Studenţilor Basarabeni din Craiova; Ramona Dumitru, consilierul europarlamentarului Victor Boştinaru; directorul Direcţiei pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Dolj, Dan Lupescu; profesorul Tudor Nedelcea; profesor Rodica Stovicek; Romeo Crâşmaru, directorul Jurnalului Românesc şi al Asociaţiei Forumm pentru Cultură şi Identitate; olimpica Raluca Călinoiu, elev la Colegiul Naţional ”Fraţii Buzeşti” din Craiova.

Campania “Învaţă despre românii din Serbia” s-a derulat pe parcursul unui an de zile şi a constat într-o serie de cursuri, dezbateri, mese rotunde şi seminarii despre istoria, geografia, cultura şi tradiţia, spiritualitatea şi obiceiurile românilor din Valea Timocului. Ajuns la ultima ediţie planificată pentru acest an, organizatorii – Asociaţia Studenţilor Timoceni, în parteneriat cu cotidianul regional „Cuvântul Libertăţii” şi Biblioteca Judeţeană „Alexandru şi Aristia Aman” din Craiova – şi-au dorit să se bucure împreună cu publicul cu care s-a întâlnit lună de lună de rezultatele obţinute. „Dezbaterile derulate în acest an au contribuit nu doar la înfăţişarea elementelor lingvistice, de cultură şi tradiţie ale românilor sud-dunăreni, punţi incontestabile în efortul de cunoaştere a românilor de la sud de Dunăre, cât şi la o mobilizare fără precedent în rândurile comunităţii sârbeşti din Craiova, respectiv Oltenia. Faptul că tineri energici şi conştienţi de identitatea lor etnică militează pentru câştigarea de drepturi pentru ei şi minoritatea pe care o reprezintă este un lucru îmbucurător. Doresc, în final, să salut implicarea exemplară a tinerilor timoceni în desfăşurarea acestei manifestări şi să-i asigur că acolo unde se poartă o luptă pentru graiul, cultura şi tradiţia româneşti, Biblioteca Aman îi va sprijini şi li se va alătura fără întârziere”, a declarat Lucian Dindirică, managerul Bibliotecii Județene “Alexandru şi Aristia Aman”, o gazdă primitoare pentru acest proiect.

Ion Prioteasa: ”Am intrat în acest parteneriat cu toată forţa, cu tot sufletul”

Preşedintele Consiliului Judeţean Dolj, Ion Prioteasa, a fost unul dintre cei mai mari susţinători ai acestui proiect, luând parte la toate dezbaterile la care a fost invitat, dezbateri în cadrul cărora a ţinut să-şi manifeste sprijinul necondiţionat pentru românii din Valea Timocului. „Noi am intrat în acest parteneriat cu toată forţa, cu tot sufletul, astfel că instituţii care aparţin de Consiliul Judeţean Dolj şi-au dat întreg concursul pentru ca această campanie să se desfăşoare cât mai bine. Mi-ar fi greu să numesc un alt proiect care s-a bucurat de mai multă atenţie decât acesta, care i-a adus mai aproape de noi pe românii de peste Dunăre, după cum, prin ceea ce s-a petrecut în această bibliotecă, la consiliul judeţean, la Muzeul Olteniei şi chiar la Bruxelles, românii de peste graniţe au aflat despre preocupările noastre, despre faptul că noi, cei de aici, încercăm cât mai mult să le fim alături. Vă felicit pe toţi cei care v-aţi dat concursul la această campanie, asigurându-vă că, dacă doriţi să extindeţi acest proiect, aveţi sprijinul nostru necondiţionat şi vă transmit felicitările şi mulţumirile noastre“, a declarat preşedintele Consiliului Judeţean Dolj, Ion Prioteasa.

Peste 300.000 de români trăiesc în Valea Timocului

Inimosul lider al studenţilor timoceni, Alexander Najdanovic a accentuat faptul că, deşi datele oficiale spun că în Valea Timocului trăiesc 40.000 de români, în realitate numărul acesta este mult mai mare, fiind vorba de 300.000. „Noi nu facem o diferenţă între vlahi şi români, noi suntem un singur popor. Nu numai în Valea Timocului trăiesc români, ci şi în Banatul sârbesc, unde sunt tot în jur de 100.000, cum spun cele neoficiale, iar cele neoficiale – 30.000. Faţă de românii din Banat care au toate drepturile fundamentale, învăţarea limbii române şi slujirea în limba română în biserici şi de media în limba română, românii din Timoc nici până astăzi nu au reuşit să obţină toate aceste drepturi”, a spus Alexander Najdanovic. „Din punctul meu de vedere, vlahii vor fi pentru totdeauna români, nu vor fi altceva şi la Bucureşti aşa se consideră. Lucrurile acestea au produs o mişcare destul de şocantă în unele medii din jurul României, dar a trecut. Trebuie să fie un act de curaj care să îi îndemne şi pe alţi lideri politici să susţină lucrurile cu subiect şi predicat. Nu putem să spunem că spune că suntem albi dacă suntem negri numai ca să nu îi deranjăm pe alţii. Dacă nu deranjezi pe nimeni înseamnă că nu exişti”, a subliniat senatorul Viorel Badea, care cunoaşte foarte bine problemele pe care le au românii din Valea Timocului, fiind mult timp reprezentantul Departamentului Românii de Pretutindeni.

Dreptul la dobândirea cetăţeniei pentru toţi cei care se recunosc ca fiind români”

Senatorul Viorel Badea a prezentat iniţiativa privind modificarea articolului 11 din Legea cetăţeniei prin introducerea unui nou paragraf în care se spune că dreptul la dobândirea cetăţeniei trebuie să îl aibă toţi cei care se recunosc ca fiind români. „Nu e o chestie de noutate, am preluat şi noi ceea ce fac ungurii, bulgarii, polonezii, spanioli, francezi şi pot continua până mâine cu exemple. Este uşor frustrant că ne-am trezit aşa târziu să o facem, dar până în acest moment multora dintre colegii noştri politici le era teamă să facă acest pas. Nu e un proiect care s-a născut în beciurile alchimice ale nu ştiu cărui serviciu secret. Ori de câte ori noi am mers în Serbia, Bulgaria, Albania, Macedonia, toţi ne-au spus că vor să fie cetăţeni români ca să facă ceva plenar pentru naţiunea din care fac parte. Deci nu e un proiect nou pe scena politică, nu este nu ştiu ce elucubraţie pe care noi o susţinem la parlament ca să ne facem campanie electorală”. În opinia senatorului Viorel Badea importantă nu e cetăţenia, ci identitatea fiecăruia. „Cetăţenia este o haină pe care o pun peste mine, iar sufletul meu este naţiunea română. Este o formalitate pe care trebuie să o îndeplinim pentru că aceşti conaţionali ai noştri şi-o doresc. şi noi trebuie să facem în aşa fel încât să ne fie dor şi de timoceni, şi de basarabeni, şi de aromâni, şi de meglenoromâni, etc, pentru că ei sunt parte din neamul nostru. Iar educaţia tineretului trebuie să fie şi în jurul acestor principii pentru că România numai cu românii din interiorul actualelor hotare ale ţării este văduvită”.

„Serbia va trebui să recunoască drepturile românilor din Timoc”

Parlamentarul român consideră că Serbia va trebui să recunoască drepturile românilor din Timoc privitoare îndeosebi la folosirea limbii române în şcoli şi în biserici. „Dacă nu va reuşi să intre în UE, Serbia nu va reuşi pe mâna ei din cauza comportamentului pe care îl are. În Parlamentul României, Comisia pentru românii de pretutindeni, pe care o conduceam la momentul respctiv, a dat aviz negativ Tratatului de asociere a Serbiei la UE. Şi asta în urma discuţiilor pe care le-am avut cu ei şi le-am spus că nu vrem decât două lucruri, să le asigure românilor de acolo şcoală în limba română şi posibilitatea de a sluji în limba română, două chestiuni foarte simple. Nu ne-au ascultat, credeau că glumim şi au avut nişte emoţii şi vor acea în continuare. Oricât de mult ne-am dori noi ca toţi vecini noştri să intre în UE, dar ca şi ei să îşi asume nişte responsabilităţi pe care toţi partenerii din UE şi le-au asumat până acum”, a mai spus senatorul Viorel Badea.

Tihan Matasarevic: ”De 2.000 de ani am aşteptat momentul acesta”

Tihan Matasarevic, preşedintele Asociaţiei pentru Tradiţia şi Cultura Românilor ”Dunărea” din Kladovo, a mărturisit că au fost câteva persoane cu funcţii foarte importante, printre care preşedintele Traian Băsescu, aanumite întâlniri şi evenimente care le-au dat curajul necear românilor din Timoc pentru a-şi cere drepturile care le revin. Iar cel mai important drept obţinut este predarea limbii române în câteva şcoli din Valea Timocului. „Aproape 2.000 de ani am aşteptat să vină momentul acesta, să se înfiinţeze şcoli în Serbia în limba română. Am început în urmă cu vreo 2-3 ani, iniţiativa a avut-o Asociaţia pentru tradiţia şi cultura românilor din Serbia, care are sediul la Kladovo. A câştigat forţă când a fost Traian Băsescu la Kladovo şi la Negotin, de atunci ne-am apucat de treabă. Toate activităţile de acolo, mese rotunde, seri româneşti, au participat lideri din România care au ascultat doleanţele noastre şi ne-au sprijinit din toată puterea lor. Aceste iniţiative ne-au dat nouă, şi la Bor şi la Kladovo, curaj să cerem limba româna în şcoli. Avem în gând să băgăm limba română oficială şi prin primării şi vreau să vă spun că eu nu am de gând să mă opresc din aceste demersuri”.

Olimpica Raluca Călinoiu a făcut o donaţie de carte simbolică

Olimpică la Limba şi Literatura Română, Raluca Călinoiu, care este elev la Colegiul Naţional „Fraţii Buzeşti” din Craiova, a făcut o donaţie de carte simbolică, dorind, în felul acesta, să fie aproape de tinerii care doresc să înveţe limba română. „Vă încurajez să aduceţi o carte sau mai multe şi îi încurajez pe cei care vor să înveţe limba română să o folosească şi chiar să citească în limba română pentru că cititul este foarte important pentru dezvoltarea noastră personală şi limba nostră trebuie să existe în fiecare dintre noi chiar dacă nu locuim, în România”. Rodica Stovicek, care este profesor de limba română la Şcoala Gimnazială „Sfântul Dumitru” din Craiova, a subliniat faptul că nici o limbă nu poate fi vorbită într-o formă pură, ea fiind într-o continuă schimbare, dar pentru un vorbitor importantă este dorinţa de a o folosi. „Limbă română pură, ca profesor de limba română, vă spun că nu există, aşa cum nu există nici italiană, franceză pură. Este o limbă literară acceptată de gramatici care sunt valabile într-un anumit moment pentru că, după cum ştiţi, limba este un organism viu care evoluează. Probabil că peste 20 de ani ceea ce vorbim acum poate fi considerat anacronic, depăşit. Dar ceea ce contează este dorinţa de a vorbi româneşte”.