Supărarea justificată a Angelei Merkel

Într-un moment în care are destule bătăi de cap în negocierile prelungite ale partidului său cu social-democraţii (SPD), pentru formarea unei coaliţii de guvernare, demers care s-ar putea întinde până în pragul sărbătorilor de iarnă, cancelarul Germaniei, Angela Merkel, „patronul Europei”, a aflat cu stupoare că telefonul său mobil a fost ascultat de serviciile secrete americane. Miercuri, potrivit comunicatului de presă al purtătorului său de cuvânt, Steffen Seibert, s-a întreţinut telefonic cu preşedintele SUA, Barack Obama, căruia i-a comunicat că „dacă asemenea practici se confirmă, le dezaprobă categoric şi le consideră totalmente inacceptabile. (…) Între prieteni apropiaţi şi ţări partenere cum sunt Germania federală şi SUA, de decenii, o astfel de supraveghere a unui şef de guvern nu poate exista. Ar fi o lovitură serioasă pentru încrederea reciprocă. Astfel de practici ar trebui să înceteze imediat”. Declaraţia a survenit după ce, potrivit „Die Welt”, Biroul federal pentru securitate informatică (BSI) a anchetat posibilitatea accesului NSA la datele cancelarului. Săptămânalul „Der Spiegel”, care a publicat, la rândul său, o anchetă pe această temă, opinează că monitorizarea cancelarului german ar putea să dateze de mai mulţi ani. Chiar dacă preşedintele american a asigurat cancelarul german Angela Merkel că SUA nu a supravegheat comunicaţiile sale, Berlinul era deja în posesia unor dovezi implacabile. De altfel, în fiecare zi un nou scandal legat de ascultările NSA explodează în faţa preşedintelui Barack Obama, boţindu-i imaginea de „big brother” al Americii. În urmă cu o lună, preşedintele Braziliei, Dilma Roussef, şi-a anulat o vizită oficială în SUA. La începutul săptămânii, Obama a trebuit să dea un telefon unui prieten apropiat, Francois Hollande, după dezvăluirile din „Le Monde” privind ascultările masive ale Agenţiei Naţionale de Securitate (NSA) din SUA pe teritoriul francez. Situaţia nu este deloc confortabilă pentru numărul unu american şi termenii vagi utilizaţi de purtătorul de cuvânt al Casei Albe, Jay Carney, au lăsat loc de posibilă ascultare a celularului Angelei Merkel. De altfel, Barack Obama însuşi, în luna august a.c., recunoscuse că Agenţia Naţională de Securitate a încălcat legea, între 2008 şi 2011, interceptând ilegal mesaje electronice ale americanilor, fără ca acestea să se fi dovedit că ar avea vreo legătură cu terorismul. Un scandal similar agită deja Mexicul, care a lansat o anchetă. Dezvăluirile ex-consultantului NSA, Edward Snowden, au debutat la începutul verii, suscitând multă emoţie în Germania. Dosarul a ocupat un loc important în dezbaterile din campania alegerilor legislative, social-democraţii şi o parte a presei acuzând-o pe Angela Merkel că are cunoştinţă de programul de supraveghere PRISM şi de faptul că nu-şi protejează cetăţenii. Dar tot scandalul n-a fost altceva decât un zgomot de fond al campaniei electorale. Cu toate acestea, guvernul german a solicitat SUA furnizarea de informaţii legate de programul PRISM. Mai ales că pentru germani, îndeosebi cei din landurile ex-RDG, amintirea ascultărilor efectuate de STASI este încă puternică. De acum, liderii politici germani au ridicat tonul şi SPD a cerut explicaţii din partea SUA, liderul partidului de stânga, Die Linke, Katjia Kipping, solicitând Angelei Merkel să informeze Bundestagul. Dezbaterile s-au încins oricum şi la summitul de la Bruxelles al Consiliului European, început ieri, scandalul ascultărilor telefonice va fi o temă de dezbatere. Cu toate acestea, orice scenariu era incert, fiindcă împotriva Washingtonului europenii au dificultate în a se uni. Deloc surprinzător, comisarul european pentru Justiţie, Viviane Reding, a cerut liderilor UE „să ia măsuri”. „Protecţia datelor nu este doar un concept, este un drept fundamental, care trebuie să se bazeze pe o lege fundamentală”, a spus aceasta. Emoţia suscitată în rândul opiniei publice de afacerea ascultărilor este prea puternică pentru a nu avea nici o consecinţă la summitul de care aminteam.