Mâine, în ziua de prăznuire a Sfântului Mare Mucenic Dimitrie din Craiova, mai multe bisericii şi mănăstiri din Oltenia îşi sărbătoresc hramul. În Arhiepiscopia Craiovei, alături de Catedrala mitropolitană „Sfântul Dumitru”, o altă veche vatră monahală îmbracă haine de sărbătoare. Este vorba de Mănăstirea Jitianu, ctitorie de sfârşit de secol XV. Pe malul Dunării, la Turnu Severin, mehedinţenii se vor aduna la rugăciune în Biserica „Sfântului Dimitrie din cimitir”.
Alături de Catedrala mitropolitană „Sfântul Dimitrie”, ce îşi serbează ocrotitorul, în Mitropolia Olteniei se găsesc numeroase lăcaşuri de închinare ridicate în cinstea marelui mucenic. Între cele mai cunoscute se numără biserica Mănăstirii Jitianu, situată nu departe de oraşul Craiova, în localitatea doljeană Branişte. În vecinătate se găseşte satul Balta Verde, un loc identificat de o bună parte a istoricilor cu vechile Rovine, locurile mlăştinoase pe care marele domnitor Mircea cel Bătrân le înfrunta, acum mai bine de 600 de ani, armatele conduse de sultanul Baiazid Fulgerul. Aşa se face că actualul aşezământ monahal se împărtăşeşte din plin de bogăţia acestei istorii.
Ctitoria boierilor craioveşti
Conform unei legende păstrate în popor, pe locul cel mai înalt din apropiere, Mircea cel Bătrân a ridicat, în semn de mulţumire adusă lui Dumnezeu pentru ajutorul primit în bătălia cu turcii, o frumoasă bisericuţă din lemn. A fost ales ca ocrotitor al cinstitului lăcaş Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, la care domnitorul avea o evlavie deosebită şi căruia i-a cerut negreşit mijlocirea în bătălia pe care o purtase.
Mănăstirea Jitianu a fost construită pe locul acestei mici biserici din lemn la sfârşitul secolului al XV-lea şi începutul secolului al XVI-lea, prin strădania boierilor Craioveşti, cu scopul de a întregi punctele de fortificaţie din jurul cetăţii Băniei şi pentru a stopa raidurile turceşti care atingeau destul de des aceste zone.
Datorită poziţiei strategice pe care a fost înălţată, Jitianu se înscrie între mănăstirile de ctitorie voievodală din Oltenia, stând alături de Sadova şi Strehaia, ctitoriile lui Matei Basarab, de Mănăstirea Gura Motrului, ctitorită de Preda Brâncoveanu, sau de Mănăstirea Ciutura, vechea ctitorie a marelui domnitor Mihai Viteazul. Numele cinstiţilor ctitori sunt consemnate de istoricul T. G. Bulat într-un articol publicat în revista „Mitropolia Olteniei” (nr. 5-6, 1967): banul Barbu Craiovescu, care a mai ctitorit şi Mănăstirea Bistriţa, Pârvu vornicul, Danciu comisul şi Radu postelnicul, toţi descendenţi ai renumitei familii boiereşti a Craioveştilor. Hramul vechii bisericuţe construite la început de Mircea cel Bătrân a fost păstrat de ctitorii Mănăstirii Jitianu, cu toate că niciunul dintre ei nu purta numele Sfântului Mucenic.
Locul Sfântului Dimitrie în istoria Bisericii mehedinţene
Biserica Sfântului Dimitrie din Turnu Severin a fost zidită în anul 1873 de Joița Chintescu, în memoria unicului fiu, decedat la numai 20 de ani. Fiind avariată în luptele ce s-au dat pe 10-11 noiembrie 1916, biserica a fost refăcută de Ghiţă Efta Bejan, veteran din războiul din anul 1877, care a reparat toate stricăciunile din interior şi exterior, împodobind sfântul locaş cu pictură nouă. Aceste reparaţii au fost făcute şi în memoria pomenirii bravilor eroi, morţi cu arma în mână pe câmpia din jurul bisericii şi a oraşului.
Până în anul 1976 a fost folosită ca şi capelă de cimitir de către toate bisericile din oraş, când Preafericitul Părinte Patriarh Teoctist Arăpaşu, pe atunci Mitropolit al Olteniei, a transformat-o în biserică parohială.
