Se deschide Târgul Meşterilor Populari

0
68

Esplanada Teatrului Național „Marin Sorescu” devine, pentru trei zile, locul de întâlnire cu valorile tradiţiilor meşteşugăreşti autohtone. Astăzi, ora 12.00, aici are loc deschiderea celei de-a XXXVI-a ediţii a Târgului Meşterilor Populari – eveniment cu o tradiție de 44 de ani, mereu așteptat cu nerăbdare și vestind, în anii din urmă, Zilele Craiovei și apropiata sărbătoare a ocrotitorului spiritual al orașului, Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir. Expoziţia în aer liber va fi deschisă până duminică după-amiază și va fi completată de spectacole folclorice susţinute de ansambluri şi interpreţi autentici din Oltenia. Organizatori ai Târgului sunt Muzeul Olteniei – Secţia de Etnografie, Centrul Judeţean Pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Dolj, cu sprijinul Consiliului Judeţean Dolj şi în parteneriat cu Consiliul Local şi Primăria municipiului Craiova.

170 de participanți, din 27 de județe ale țării

La actuala ediţie a Târgului Meșterilor Populari participă 170 de meşteri, reprezentând meşteşuguri precum ţesut, olărit, prelucrarea lemnului, pielărit, prelucrarea pietrei, ouă încondeiate, iconărit pe lemn şi sticlă, pictură naivă, împletituri din cânepă şi pănură etc., prelucrarea metalelor preţioase şi neferoase (argint, aur, aramă etc.), costume populare, sticlărie ș.a. Sunt reprezentate 27 de judeţe: Maramureş, Harghita, Vâlcea, Argeş, Mehedinţi, Gorj, Sibiu, Hunedoara, Prahova, Suceava, Sălaj, Bistriţa-Năsăud, Alba, Mureş, Satu Mare, Bacău, Timiş, Braşov, Covasna, Tulcea, Teleorman, Olt, Dolj, Dâmboviţa, Ilfov, Cluj și Neamţ.

«Târgul acesta poate fi definit ca o tradiţie în tradiţie, făcând trimitere la diversităţi şi pluralităţi culturale care pot exprima nuanţele culturii tradiţionale din provincia Olteniei pe dimensiuni, şi ele la fel de diferite. Le propunem craiovenilor, pe lângă modelele cunoscute deja, şi alte forme de reprezentare mai noi, dar care păstrează in nuce matricea autenticului. În acest sens, pentru complinirea Târgului vor fi prezenţi şi producători de alimente ecologice: miere, produse derivate din miere, afumături, brânzeturi, zaharicale, colaci şi aluaturi tradiţionale, dulceţuri, plăcinte şi prăjituri de casă, sucuri etc.», a precizat dr. Cornel Bălosu, șeful Secției de Etnografie a Muzeului Olteniei.

Își leagă începuturile de Festivalul „Maria Tănase”

Când, în 1969, se organiza la Craiova prima ediţie a Festivalului Cântecului Popular Românesc „Maria Tănase”, Târgul Meşterilor Populari, construit cu acelaşi prilej, trebuia să fie o complinire a evenimentului cultural motivat şi el, cel puţin în intenţie, de ideea resuscitării unor modele tradiţionale româneşti. Şi aşa a fost până prin anul 1985. De atunci, Târgul a fost organizat în fiecare an şi nu din doi în doi ani, precum festivalul. Devenea o manifestare ce îşi rotunjea cuprinderile şi exprimările adiacente, graţie încurajării şi susţinerii meşteşugurilor tradiţionale, prin conceperea unor cadre propice prezentării şi comercializării artefactelor tradiţionale.

„Zeci de târguri au fost activate şi susţinute de muzee, de centre ale creaţiilor populare, de alte instituţii de cultură, care propuneau publicului larg, obiectele specifice meşteşugurilor tradiţionale: ceramică populară, ţesături, mobilier ţărănesc, obiecte de uz casnic din lemn, sculptură şi pictură naivă etc. Şi astfel, târgul devenea o reprezentare dinamică, vie, multivocă, nuanţată, un spectacol total ce implică regie, scenografie, responsabilitate ştiinţifică şi valorică (din perspectivă estetică), delimitare şi creare a unui spaţiu identitar, în ultimă instanţă. Târgul craiovean, definit şi el sub aceste auspicii, are deja istorie. Cele 36 de ediţii reifică această vârstă. S-au perindat cu cauză prin acest târg zeci, sute, de meşteri de soi. Unii dintre ei au fost şi sunt cunoscuţi şi apreciaţi, alţii au rămas într-un anonimat care defineşte creaţia populară, începând de la cântecul folcloric şi până la oala de lut”, spun reprezentanții Secției de Etnografie a Muzeului Olteniei.

Programul manifestării:

Astăzi, 25 octombrie

  • Orele 900 – 1900: Expoziţie în aer liber
  • Ora 1200: Deschiderea oficială a Târgului
  • Orele  1230 – 1400: Spectacole folclorice susținute de Ansamblul Folcloric „Rozele Calafatului” din Calafat, Grupul folcloric bărbătesc „Brâulețul” din Celaru, rapsozii populari Ilie Bartoș (Celaru) și Viorel Rădoi (Pielești)

Mâine, 26 octombrie

  • Orele 900 – 1900: Expoziţie în aer liber
  • Ora 1300: Premierea câştigătorilor concursului de creaţie
  • Orele 1330 – 1500: Spectacole folclorice susținute de Ansamblul Folcloric „Bobocica” din Băilești, Ansamblul Folcloric „Alunelul” de la Galiciuica, Ansamblul Folcloric „Izvorașul” din Bratovoești, rapsozii populari Marius Gheorghe (Goicea), Cornel Popescu (Craiova) și Nelu Iovănescu (Cioroiași) – toți la caval

Duminică, 27 octombrie

  • Orele 900 – 1700: Expoziţie în aer liber
  • Orele 1230 – 1400: Spectacole folclorice susținute de Ansamblul Folcloric „Alunelul” din Pielești, Ansamblul Folcloric „Altița” din Maglavit, Fanfara populară „Trâmbițașii Domnului” din Desa, rapsozii populari Valentina Simion (Pielești) și Ion Crețeanu – cobză (Craiova)