Grecia a replonjat în coşmarul incendiilor violente, care fac ravagii. Situaţia s-a agravat de la o oră la alta, în vecinătatea imediată a Atenei, unde ieri, cel puţin 60 de persoane au fost găsite decedate de flăcările care au făcut ravagii luni 23 iulie a.c., potrivit unui bilanţ făcut cunoscut prin intermediul televiziunii de stat. Cele mai multe victime au fost descoperite în apropierea localităţii balneare Mati, la 40 de km de Atena „la domiciliul sau în maşinile lor”, cum a menţionat purtătorul de cuvânt al Guvernului grec, Dimitris Tzannakoulos, într-un mesaj televizat. Un grup de 26 de persoane carbonizate, victime ale incendiilor, a fost descoperit într-o curte a oraşului Mati, susţine un oficial al Crucii Roşii, potrivit AFP. Scurtându-şi deplasarea la Mostar, în Boznia Herţegovina, pentru a reveni cât mai grabnic în ţară, în vederea coordonării operaţiunilor de stingere a flăcărilor, premierul Alexis Tsipras a prezidat o reuniune de criză evocând „o noapte dificilă”, luni spre marţi. El a menţionat un număr de 600 de pompieri deplasaţi pe „frontul luptei contra flăcărilor”, în cursul zilei de luni, dar a făcut precizarea că noaptea au fost întrerupte operaţiunile aeriene purtate de 8 avioane şi 9 elicoptere. Potrivit secretarului general pentru protecţia civilă, Yannis Kapakis, focul s-a extins în cursul zilei, din cauza caniculei şi a vântului, care a suflat cu o viteză de peste 100 km/h, creând „o situaţie extremă”. Atena a solicitat activarea mecanismului european de protecţie civilă, Ciprul şi Spania răspunzând cu promptitudine printr-un ajutor consistent. SUA au pus la dispoziţie drone care, de ieri, se află pe cerul Atenei pentru „reperarea activităţilor suspecte”, după ce ministrul adjunct de interne, Nikos Toskas, a lăsat să se înţeleagă că focul ar putea fi de origine criminală. Cu toate acestea trebuie avut în vedere valul de căldură abătut asupra Greciei, cu temperaturi constante de 40 de grade Celsius. Autostrada între Atena şi Corint a fost închisă luni seara, iar circulaţia feroviară oprită mai multe ore. Taximetriştii din Atena s-au oferit voluntari pentru evacuarea gratuită a mai multor persoane din Rafina, oraş al cărui primar, Vangelis Bournous, a spus că 1.000 de case sunt distruse şi 300 de vehicule arse. Media greacă prezintă imagini devastatoare, de la locul incendiilor. Cotidianul „Ta Nea” (opoziţia centristă) a titrat ieri: „Infernul lui Dante”, iar „Ethnos” (centru-stânga) a scris „Attika în cenuşă”. Incendiile, în pădurile Greciei, sunt frecvente vara şi ultimele două focuri devastatoare au ucis, în 2007, în Peloponez şi Insula Evia, 77 de persoane, distrugând 250.000 de hectare de pădure, arbuşti şi culturi agricole. Faptul că un mare număr de români îşi petrec concediile în Grecia însorită, ne obligă să privim cu maximă compasiune ceea ce se petrece într-o ţară membră UE, care ne este şi prietenă statornică şi de care ne leagă multe. Ieri, cum era şi firesc, premierul Viorica Dăncilă – neomiţând că ţara noastră este membră a Cvadrilateralei (Romania, Bulgaria, Serbia, Grecia) – a anunţat că ministrul Apărării, Mihai Fifor, a luat legătura cu omologul elen pentru acordarea de sprijin Greciei. Identic vor proceda Italia, Rusia şi Turcia, care s-au oferit să participe cu avioane la stingerea incendiilor. Autorităţile elene au declarat stare de urgenţă în districtele de Est şi Vest ale regiunii Attika, iar premierul Alexis Tsipras a declarat trei zile de doliu naţional.
