Adrian Năstase, fost lider al social-democraţilor, dar şi ex-premier, nu poate fi bănuit a nu deţine expertiză deplină în problemele interne ale partidului. Pe blogul personal, sub titlul „Un vot împotriva unui anumit fel de politică” îşi exprimă calm şi argumentat reproşurile la adresa celui pe care îl numise cândva „Micul Titulescu”, după şedinţa Comitetului Executiv Naţional al PSD. „În opinia mea a fost un vot împotriva unui anumit mod de a face politica de partid (…). Mesajul de la şedinţa Comitetului Executiv Naţional, rezultatul votului, au dat un ultimatum liderilor actuali ai PSD”. Într-un fel, Adrian Năstase sugerează (în paranteză, fie spus, o face cam târziu), în textul său, „temperatura destul de ridicată” premergătoare, dar şi din timpul desfăşurării şedinţei pomenite, finalizată prin votul covârşitor (65 – 18) în favoarea lui Liviu Dragnea. Semnificativ a fost şi faptul că primul care s-a distanţat de Victor Ponta, înţelegând situaţia de criză a partidului, a fost Ion Iliescu. Adrian Năstase reproşează nu numai chestiuni de subtilitate strategică, „succesiunea de compromisuri, coabitări, uniuni personale, deplasarea spre centru (sub imperiul guvernării) fără corecţii ideologice, pierderea sentimentului de solidaritate, numirile guvernamentale fără o consultare în partid”, dar mai ales indiferenţa faţă de pedigree-ul arborelui doctrinar. Sigur că pe scena politică, precum cea autohtonă, diferenţele între stânga şi dreapta nu mai au semnificaţie, fiindcă indiferent de sistem se guvernează într-un singur fel, sub tutela Comisiei Europene, FMI, BCE. Ideea că un prost de dreapta este mai periculos decât un dobitoc de stânga şi amândoi sunt mai de temut decât un idiot de centru este falimentară. Iluzia că centrul este o virtute în sine, în vreme ce stânga sau dreapta sunt doar anomalii, devieri de la cursul firesc al lucrurilor, este la fel pernicioasă ca orice utopie. Jocul dreapta unită (PNL) versus stânga răstignită (PSD) n-are nici o noimă. În acest „miciurinism ideologic”, cum îl numea scriitorul Dorin Tudoran, tânărul ministru al Culturii Ionuţ Vulpescu, om de carte, cu un doctorat în filozofie, legitimându-se fără mândrie dar şi fără timiditate, om de stânga, trage un semnal de alarmă prin textul „Despre stânga într-o Românie confuză ideologic”. „Lumea se re-ideologizează pentru că structurile sociale s-au schimbat”, spune Ionuţ Vulpescu, punând în general accentele într-un mod corect, nu convenabil, fiindcă asistăm la o expansiune a curentelor radicale şi extremiste, care nu propun soluţii ci exploatează frustrări stimulând ura împotriva politicului şi democraţiei. PSD-ul este într-o criză de identitate, fiindcă a avut cândva o identitate. Până când, hodoronc-tronc, Victor Ponta s-a trezit mare admirator a „celei de a treia cale” a lui Tony Blair, aducându-şi aminte rareori că este totuşi liderul social-democraţilor. Confuzia s-a rostogolit sub privirile chibiţilor din anturaj şi semnalizându-se stânga, cum opinează şi Ionuţ Vulpescu, s-a virat dreapta. Marele proiect de stânga, pentru Liviu Dragnea, Valeriu Zgonea „valorizat la maximum”, Marian Oprişan, dacă vor rămâne în formula aceasta şi după Congresul PSD din 16 noiembrie a.c. ar însemna şi pasul lor de la politicieni la oameni politici. Din păcate, stânga clasică are dificultăţi în toată Europa, şi dreapta conservatoare face politicile economice în Uniunea Europeană. Ne-a convins încă o dată, recent, de acest lucru, situaţia din Grecia. Sprijinul stângii europene a fost ruşinos de anemic, exceptându-i pe Francois Hollande şi Matteo Renzi în problema „Grexit”. În schimb, conservatorii şi extrema dreaptă au clamat pedepse exemplare pentru greci. Nu este ruşinos să fi de stânga ori de dreapta, dar poate deveni stânjenitoare intensificarea cacofoniei ideologice, în care pare că ne-am împotmolit, ca ţară, în ultimele două decenii, într-o durere teribilă în cot faţă de cetăţeni.
Dom’le Canţăr, EXPERTIZĂ înseamnă o lucrare făcută deun expert la faţa locului. N-ai învăţat treaba asta la Facultatea de horticultură,ori la Ştefan Gheorghiu? Hai să vorbim româneşte şi să înveţe şi alţii de la noi.
Pentru dl. Gigi
Cu tot respectul vă asigurăm că sunteţi într-o parţială eroare de înţelegere semantică a termenului „expertiză”. Preluat din franţuzescul „expertise”. Avem, aşadar, expertiză medicală, tehnică chiar… politică. Singura condiţie, este ca aceasta să fie efectuată de un „priceput”, un „versat”, unul cu „experienţă”. O greşeală de caligrafiere a construcţiei „de un” (prepoziţie plus articol nehotărât) vă strică buna intenţie. Pe autor căutaţi-l în promotia 1983 a Facultăţii de Ştiinţe Economice din Craiova. Demersul s-ar putea dovedi interesant.
Comments are closed.