Până la acest moment, conform datelor oficiale, au fost activate jumătate din numărul total de carduri. Astfel, din cele 14.700.000, peste 7 milioane sunt deja activate după cum indică reprezentanţii Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate.
Potrivit reprezentanţilor CNAS, pentru că este perioada concediilor de vară, în ultimul timp, a scăzut numărul celor care solicită cardul naţional şi a crescut numărul celor care vin să ceară şi să ridice cardul european. Au fost zile în care s-au eliberat mai multe carduri europene decât carduri naţionale.
Potrivit preşedintelui CNAS, Vasile Ciurchea, o serie întreagă de servicii medicale nu au fost validate din cauză că nu s-au respectat anumite reguli. „Două treimi din serviciile acordate sunt cu cardul, restul, de o treime, sunt fără card, dar în aceste servicii fără card intră şi cele acordate copiilor cu vârste între 0-18 ani şi cei cu pachetul minim”, a mai precizat reprezentantul CNAS.
Data limită până la care este permisă funcţionarea acestui mecanism – cu şi fără card – rămâne, aşa cum era deja stabilit, 1 august a.c. Asta în ciuda faptului că, pentru o perioadă de şase luni, medicii de familie au solicitat ca sistemul cu cardul de sănătate şi cel fără card să funcţioneze în paralel pentru a corecta din mers problemele.
Cardul a devenit obligatoriu de la începutul lunii mai
Furnizorii pot apela oricând la helpdesk-ul pregătit să preia şi să rezolve orice problemă întâmpinată în modul de funcţionare a sistemului. Asiguraţii au la dispoziţie atât numărul de telefon inscripţionat pe cardul de sănătate, cât şi numerele de telefon ale caselor de asigurări, pentru a cere relaţii despre cardul de sănătate. Deblocarea cardurilor de sănătate se poate face de către furnizorul de servicii medicale apelând la helpdesk sau de către pacient la sediul casei de asigurări de sănătate în evidenţa căreia se află.
De la 1 mai, cardul naţional de sănătate a devenit unicul sistem de validare şi decontare a serviciilor medicale în sistemul asigurărilor sociale de sănătate. Acesta face dovada calităţii de asigurat şi confirmă prezenţa asiguratului la furnizorul de servicii medicale.
Cum se utilizează cardul de sănătate
Pe card şi în memoria electronică a cardului sunt imprimate informaţii precum numele şi prenumele asiguratului, codul unic de identificare în sistemul de asigurări sociale de sănătate, numărul de identificare al cardului naţional de asigurări sociale de sănătate (CID), data naşterii şi termenul de valabilitate al cardului (5 ani). În cabinetele medicilor de familie şi în ambulatoriul de medicină dentară utilizarea cardului naţional de sănătate se face la momentul acordării serviciilor medicale.
În asistenţa medicală ambulatorie pentru specialităţile clinice, cardul este utilizat la momentul acordării serviciilor medicale, cu excepţia serviciilor de sănătate conexe actului medical pentru care nu este necesară prezentarea cardului. Pentru reabilitare medicală şi acupunctură utilizarea cardului de sănătate se face la momentul acordării de consultaţii şi proceduri în cabinet, respectiv în fiecare zi de tratament pentru procedurile acordate în baza de tratament.
În spitale utilizarea cardului naţional de asigurări sociale de sănătate se face – pentru spitalizarea continuă – la internarea și externarea din spital, cu excepţia următoarelor situaţii: la internare în spital, dacă criteriul la internare este urgenţă medico-chirurgicală; la externare din spital pentru cazurile transferate la un alt spital şi la internare, ca şi caz transferat; la externare, pentru situaţiile în care s-a înregistrat decesul asiguratului. Pentru spitalizarea de zi prezentarea cardului naţional de asigurări sociale de sănătate se face la fiecare vizită, cu excepţia situaţiilor în care criteriul de internare este urgenţă medico-chirurgicală pentru serviciile acordate în structurile de urgență (camera de gardă/UPU/CPU).
