Aproape exclusiv din raţiuni strategice, prea puţin din motive de curtoazie, chiar dacă în discursul său inaugural a vorbit de atragerea Rusiei în Europa, preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, se află de ieri pentru două zile la Forumul economic de la Sankt Petersburg, unde are programate runde de dialog – nu de negocieri – cu Vladimir Putin, în nişte circumstanţe deloc ideale. Întâmplarea face ca întâlnirea celor doi şefi de stat să se desfăşoare exact la un an, după cea de la Versailles, de la 29 mai 2017, şi între timp s-au întâmplat nu puţine evenimente majore. Totodată, vizita lui Emmanuel Macron succede celei a cancelarului Angela Merkel, primită la Soci, săptămâna trecută, unde între altele s-a discutat de oleoductul „Nord Stream 2”, considerat o alertă pentru Elysee, el constituind o ameninţare pentru securitatea energetică a Europei şi pentru securitatea ei în general. Putând contribui la divizarea Europei şi ranforsarea atuurilor Kremlinului. Dar un motiv forte, care legitimează deplin deplasarea lui Emmanuel Macron la Sankt Petersburg, este retragerea, deja anunţată a SUA, din acordul nuclear cu Iranul, care generează mari complicaţii în relaţia Europei cu SUA. Aparent, Rusia apare ca o contrapondere în jocul echilibrelor dintre SUA şi UE şi asta într-un moment în care ameninţările la libertăţi şi democraţie, tot mai resimţite de câteva ţări membre UE, îngrijorează. Bineînţeles Vladimir Putin nu poate ignora solidaritatea deplină, probată recent, a lui Emmanuel Macron cu Regatul Unit pe fondul „afacerii Skripal”, materializată, ulterior, şi prin intervenţia militară din Siria. Dar Vladimir Putin tocmai recent a avut un rol concret în atenuarea, cel puţin pentru moment, a ameninţării iraniene la adresa Israelului. Oricum, proiectul lui Emmanuel Macron, enunţat la G7 de la Taormina, în mai anul trecut, privind împiedicarea Rusiei, Iranului şi Turciei de a fixa ordinea de zi în Siria, este deja mort. Jocurile sunt complicate, tot mai complicate şi demersurile lui Emmanuel Macron din, ultima vreme, s-au văzut „estompate”, prin anunţul teribil a lui Donald Trump de ieşire din acordul nuclear cu Iranul, Franţa şi Rusia fiind co-semnatare. Asupra acestei chestiuni, în principal, dar şi asupra dosarelor Siriei şi Ucrainei, potrivit presei franceze, Emmanuel Macron doreşte un „dialog substanţial”, pentru identificarea unor eventuale puncte de acord. Pentru Vladimir Putin totul pică „la moment”, aşa cum s-a exprimat o sursă diplomatică rusă. „Paradoxal, prin dosarul nuclear iranian, avem o şansă de găsire a noi baze de cooperare cu Europa”. Sunt anunţate acorduri bilaterale în domeniul economic, cultural şi sportiv. Dar, nici Vladimir Putin nu poate fi prea liniştit, din moment ce Comisia internaţională de anchetă a anunţat, ieri, că avionul Boeing 777, aparţinând companiei Malaysia Airlines, cu 298 de persoane la bord, majoritatea olandezi, doborât deasupra Ucrainei, în iulie 2014, ar fi fost lovit de o rachetă a brigăzii anti-aeriene ruse, cu baza la Kursk, după ce decolase din Amsterdam şi se îndrepta spre Kuala Lumpur. Partea rusă dezminte însă orice amestec. Să revenim însă: acordul pe dosarul iranian, din 14 iulie 2015, confirmat printr-o rezoluţie a Consiliului de Securitate al ONU, se doreşte menţinut. Cu orice preţ şi, din raţiuni economice, dar şi strategice, nedorindu-se radicalizarea Iranului, ameninţător. Pe de altă parte, o coaliţie Europa-China-Rusia, poate contesta sancţiunile economice preconizate de Washington. Dar asta, deocamdată, doar se… visează.
