Angajaţii din mai multe unităţi ale administraţiei publice locale din Oltenia, dar şi din ţară, au intrat în grevă japoneză pe termen nedeterminat. Sindicatul „Forţa Legii”, care sprijină protestul membrilor de sindicat din administraţie, avertizează că, începând cu săptămâna viitoare, va organiza un mare miting de protest în faţa Parlamentului, în funcţie de ziua în care se va dezbate, în Comisia de Muncă din Camera Deputaţilor, Legea-cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. La acţiunile de protest vor participa toţi membrii de sindicat din primării şi consilii judeţene. Şi, totuşi, bugetarii din aparatul administrativ, conform Legii aşa cum a trecut de Senat, vor primi de la 1 ianuarie 2018 o majorare cu 25% la salariul de bază. Cei mai favorizaţi vor fi medicii şi asistentele, apoi cadrele didactice. Acestea din urmă, tot de la anul, vor primi 50% la salariul de bază. Se face ordine şi în inflaţia titlurilor de doctor, pentru că se vor plăti doar celor ce activează în domenii ce au legătură cu doctoratul obţinut. Mai mult, nu se vor mai încasa bani şi pentru titlul de doctor şi pentru cel de grad didactic I, salariaţii din educaţie trebuind să opteze pentru unul sau altul.
Ieri, angajaţii mai multor primării locale, dar şi din consiliile judeţene au decis să intre pe perioadă nedeterminată în grevă japoneză. Lucrătorii sunt afiliaţi sindicatului „Forţa Legii” şi consideră ca viitoarea Lege a salarizării unitare le va aduce prejudicii. Să amintim că aceasta a fost adoptată de Senat, marţi, 23 mai a.c., cu 85 de voturi „pentru”, 10 „împotrivă” şi 12 abţineri. Camera Deputaţilor este, însă, for decizional.
Invocă lipsa grilei de salarizare
Protestatarii consideră că situaţia privind viitoarea salarizare a angajaţilor din administraţia publică locală este cu adevărat critică, pentru că Legea salarizării, în forma ei actuală, aduce angajaţilor din acest domeniu de activitate nenumărate prejudicii. În primul rând, lipseşte grila de salarizare a angajaţilor din administraţia publică locală, asta însemnând crearea unui haos total în salariile angajaţilor din primării, consilii judeţene, direcţiile de asistenţă socială, de evidenţă persoanelor, de taxe şi impozite şi poliţie locală, mai apreciază aceştia.
„În lipsa unei grile, salariile urmează a fi stabilite, anual, în limita bugetului alocat, de consiliile judeţene şi de consiliile locale. În ciuda faptului că, la consultări, liderilor sindicali li s-a cerut să pregătească grile de salarizare şi amendamente, la discuţiile din comisia de muncă a Senatului, reprezentanţii angajaţilor au fost efectiv sfidaţi de politicieni, iar propunerile lor, evident, ignorate. Această situaţie conduce la reducerea salariilor până la nivelul minim pe economie, asta însemnând tăieri mai mari decât cele decise temporar de Guvernul Boc în perioada de criză. Este inexplicabil cum, într-o perioadă în care creşterea economică este trâmbiţată public, veniturile unei întregi categorii de salariaţi să fie tăiate drastic”, se precizează în comunicatul Sindicatului „Forţa Legii”.
Ameninţă cu încetarea lucrului
O a doua consecinţă, invocată de sindicalişti, este lipsa de predictibilitate a veniturilor – motiv pentru care salariaţii nu pot angaja credite bancare şi nu-şi pot face planuri mai îndepărtate de un an. Implicit, putem vorbi şi despre incertitudinea evoluţiei în carieră. Nu în ultimul rând, legea salarizării unitare în actuala formă duce la politizarea totală în administraţia publică locală. În absenţa unei grile, puterea de decizie ajunge, prin intermediul consiliilor locale, în mâna primarilor, de cele mai multe ori subiectivi. Actuala lege a salarizării încalcă flagrant atât principiile legalităţii, nediscriminării, egalităţii, principiul importanţei sociale a muncii, principiul transparenţei, dar şi prevederi ale Constituţiei României şi ale Directivei Europene 78/CE/2000.
„În consecinţă, sindicatele reprezentative din administraţia publică locală solicită o grilă de salarizare pentru angajaţi cu respectarea principiilor legii. Sindicatele vor formula un punct de vedere comun, susţinut cu argumente în comisiile de la Camera Deputaţilor. Sindicatele avertizează că gradul de nemulţumire al angajaţilor din aceste structuri se poate concretiza în proteste masive, inclusiv încetarea lucrului”, se încheie luare de poziţie a Sindicatului „Forţa Legii”.
A fost scoasă sintagma „salarizare unitară”
Senatul a adoptat acest proiect de lege cu titlul Lege-cadru privind salarizarea personalului plătit din fondurile publice. S-a renunţat astfel la expresia „salarizarea unitară”. Mai mult, această lege se referă numai la personalul din sectorul bugetar plătit din bugetul consolidat al statului. Iar începând cu intrarea în vigoare a legii, toate drepturile salariale ale acestora sunt şi vor rămâne, în mod exclusiv, cele prevăzute de prezenta lege. Nu vor fi premise negocieri de salarii prin excederi de la prevederile acestei legi, prin contracte colective de muncă şi contracte individuale de muncă.
Grija salarizării va cădea în sarcina fiecărui ordonator de credite. Ministerul Educaţiei Naţionale va gestiona sistemul de salarizare din preuniversitar şi universitar. Unităţile sanitare publice din reţeaua Ministerul Sănătăţii şi a autorităţilor administraţiei publice locale se vor asigura de ordonatorii principali de credite şi de Ministerul Sănătăţii.
Tranşele de vechime şi cele cinci gradaţii
Am analizat forma adoptată de Senat, şi legea prevede tranşe de vechime în funcţie de care se vor acorda cele 5 gradaţii, precum şi procentele corespunzătoare lor. Acestea vor fi calculate la salariul de bază şi vor fi incluse în el. La o vechime cuprinsă între 3 şi 5 ani, bugetarii vor primi 7,5%; la 5-10 ani vor avea 5%, la o vechime de 10-15 ani mai primesc 5%, între 15-20 ani o creştere cu 2,5%, iar la cei cu peste 20 de ani de muncă se vor acorda 2,5%.
Pentru funcţionarii publici şi personalul contractual din cadrul familiei ocupaţionale „Administraţie” din aparatul propriu al consiliilor judeţene, primării şi consilii locale şi din serviciile publice din subordinea acestora, salariile lunare se stabilesc prin hotărâre a consiliului local sau a consiliului judeţean. Aici, nivelul veniturilor salariale nu vor fi mai mari cel al indemnizaţiei lunare a funcţiei de viceprimar sau, după caz, a celei de vicepreşedinte de consiliul judeţean, corespunzător nivelului de organizare administrativă. Această prevedere se pare că îi deranjează pe sindicalişti pentru că ar crea, în opinia lor, un arbitrar politic în nivelul de salarizare.
Mai multă rigoare în industria doctoratelor
Am mai remarcat că noua lege a salarizării doreşte să clarifice situaţiile des întâlnite din industria doctoratelor obţinută pe bandă rulantă. Nu vor mai primi indemnizaţia lunară pentru titlul ştiinţific de doctor decât cei care lucrează în domeniul pentru care salariatul deţine titlul. Se va acorda 50% din nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată. Nici în Învăţământ lucrurile nu vor rămâne în dubiu. Aici, personalul ce predă, dar solicită şi primeşte gradul didactic I prin echivalare, nu mai primeşte indemnizaţia pentru titlul ştiinţific de doctor. Cadrele didactice vor trebui să aleagă între indemnizaţiei pentru titlul de doctorat sau echivalarea sa cu gradul didactic I. Sunt, evident, măsuri de bun-simţ.
Indemnizaţia de hrană, la decizia ordonatorilor de credite
În forma adoptată de Senat, această lege mai prevede că indemnizaţiile de hrană se acordă doar de ordonatorii de credite, la nivelul anual a două salarii de bază minime brute pe ţară garantate în plată. Sunt exceptaţi angajaţii din MI, MApN, SRI, SIE, SPP, ANP, dar şi personalul poliţiei locale, aceştia fiind sub incidenţa drepturilor de hrană prevăzute de OG nr. 26/1994.
Totuşi, fiecare ordonator principal de credite este obligat să nu depăşească 30% din buget, la suma totală a sporurilor, indemnizaţiilor, adaosurilor, premiilor etc.
Despre voucherele de vacanţă, proiectul de lege sus-menţionat stabileşte că, începând cu 1 ianuarie 2018, valoarea anuală a acestora este la nivelul unui salariu minim brut pe ţară garantat în plată şi se va acorda proporţional cu timpul efectiv lucrat în cursul anului calendaristic.
Din 2018, medicii şi asistenţii medicali vor avea salariul de bază din 2022!
Cea mai favorizată categorie profesională bugetară, conform stadiului actual al legii salarizării este cea a medicilor şi asistenţilor medicali. La art. 37 alin (3) lit. a se prevede expres că: Începând cu 1 ianuarie 2018 se acordă următoarele creşteri salariale: salariile de bază de care beneficiază funcţiile de medici şi de asistenţi medicali (…) se stabilesc la nivelul celor prevăzute pentru anul 2022. Cu aşa indulgenţă bugetară să sperăm că şi medicii vor fi la fel de săritori în favoarea pacienţilor, iar vechile practice ale atenţiei, condiţionării actului medical etc. vor fi diminuate ca pondere! Iluzii!? Certitudine este doar că buzunarele lor se vor umple, dar tot nu va fi suficient. În fond, e vorba de o criză morală profundă în toată societatea. Purtătorii de halate albe din spitale sunt şi ei aidoma multor categorii profesionale. Nu e o scuză!
Pe locul second se află personalul didactic din învăţământ. Tot de la anul, salariile de baze ale profesorilor se vor majora cu 50% faţă de nivelul acordat pentru luna decembrie 2017. Discutabilă aici majorarea, în lipsa unor criterii concrete de performanţă educaţională. Rata de promovabilitate a elevilor şi chiar a profesorilor de Titularizare spune multe!
Pentru restul de bugetari, majorarea salarială de la 1 ianuarie 2018 va fi cu 25% din salariile acordate în decembrie 2017. Ultradimensionate scheme de personal, o infuzie permanentă de noi angajaţi pentru a plăti favorurile electorale, dar mai ales pentru a-şi securiza voturile din alegeri, funcţionarii din administraţie, în mare parte, au devenit o masă de manevră unde comanda se execută, nu se discută.
