Întotdeauna există o notă de plată

1
106

Ceea ce se întâmplă în aceste zile pe scena politică, premergător votării moţiunii de cenzură împotriva Guvernului condus de Mihai Răzvan Ungureanu, ridică o problemă mult mai serioasă decât însuşi deznodământul mult-clamatei moţiuni. Şi problema nu este, din păcate, nouă, dar este, în schimb, nocivă pentru ceea ce numim cutume parlamentare, partide politice, fără de care nu este posibilă ideea de democraţie. Trecerea unor grupuri de parlamentari din tabăra puterii în cea a opoziţiei, într-o voioşie, după ce acelaşi fenomen, dar în sens invers, s-a înregistrat în actualul mandat legislativ, acceptându-se chiar geneza unui grup parlamentar distinct, format din traseişti, menit să susţină guvernele Emil Boc şi, apoi, Mihai Răzvan Ungureanu, pune în discuţie seriozitatea democraţiei autohtone, temeinicia ei. Fireşte, cei care au venit să pună umărul la dărâmarea actualului guvern nu sunt cu nimic mai breji decât cei care, fără a ţine cont de votul popular, au pus umărul la învestirea lui, dar şi a celui precedent. A condamna „dezertările”, după ce ai acceptat tacit „înrolările”, cum procedează nefericitul Emil Boc, nu este altceva decât un semn accentuat de derută fără margini. Opoziţia, sub directoratul lui Victor Ponta şi Crin Antonescu, priveşte cu emoţie către perspectiva preluării guvernării. Ceea ce se petrece în aluatul politic ar trebui să nu le rămână indiferent. Fiindcă exact ceea ce contemplă în aceste zile Emil Boc, incapabil să înţeleagă proporţiile dezintegrării propriului partid, altminteri lipsit de o viaţă internă, febrilă şi fertilă, dar şi de criterii riguroase de cooptare, pot trăi, nu peste multă vreme, atât social-democraţii, cât şi liberalii, dar şi împreună. Degajarea şi relaxarea care pot vegeta prin neatenţie sunt mai periculoase decât opoziţia prelungită. Nimeni nu ştie dacă Guvernul Mihai Răzvan Ungureanu se va prăbuşi sau nu vineri. Ecartul între putere şi opoziţie s-a îngustat la mai puţin de 10 voturi până la cele 231 necesare pentru trecerea moţiunii. Dacă nu obţinerea prematură a guvernării este obsedantă pentru USL, în schimb lecţia lui 2009 trebuie luată în consideraţie şi tema ei era: cine organizează alegerile. Vorbea ieri deputatul PDL Theodor Paleologu despre un lucru demn de luat în seamă: aroganţa, idioţenia şi hoţia altora din propriul partid. Acum pe nota de plată. De reţinut. Moţiunea de cenzură care se va vota vineri este un semnal politic. Ea cuprinde puncte îngrijorătoare: contractele de privatizare, înstrăinarea resurselor naturale, ceea ce s-a întâmplat la Universitatea de Medicină şi Farmacie din Târgu Mureş, care nu ţine de multiculturalism, ci de şantajul UDMR, despăgubirea integrală a proprietarilor deposedaţi de comunişti, restituirea banilor reţinuţi pe nedrept pensionarilor, în baza ordonanţei din 2010, cum a stabilit recent Curtea Constituţională, şi aşa mai departe. Moţiunea de cenzură prefaţează, într-un fel, şi campania electorală pentru alegerile locale, care pot oferi suportul logistic necesar pentru alegerile parlamentare. La a căror câştigare aspiră, îndreptăţit, USL, nu printr-o victorie formală cât, realmente, concludentă. Actuala putere a comis toate erorile posibile, tactice şi strategice. Ce a reţinut USL din toate acestea rămâne de văzut.

1 COMENTARIU

  1. Ce a reţinut USL din toate acestea rămâne de văzut. USL nu a retinut NIMIC,vezi orasul Filiasi.Candidatul PSD, pentru postul de primar este Nicolae Stancioi fost membru PDL.Aceasta persoana conduce orasul Filiasi de 8 ani,iar dupa parerea mea orasul Filiasi a ajuns cel mai urat si mizerabil oras din tara. Candidatul PSD va pierde 100% in Filiasi. Oare de ce ? Ghici, ghicitoarea mea? Autorul articolului are mare dreptate. Întotdeauna există o notă de plată.

Comments are closed.