Situaţia critică prin care trec fermierii din sectorul laptelui şi produselor lactate pare să fi fost înţeleasă de autorităţi. Acestea folosesc un artificiu financiar. Împrumută câteva miliarde de la Ministerul Finanţelor Publice şi, apoi, prin Declaraţiile lunare transmise la Bruxelles, Comisia Europeană rambursează banii Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, urmând ca sumele să fie restituite înapoi Finanţelor Publice. Totodată, unul dintre partenerii de dialog dintre MADR şi fermieri, Claudiu Frâncu, preşedintele Federaţiei Crescătorilor de Bovine din România, la o conferinţă de presă a dezvăluit schemele prin care profiturile supermarketurilor pleacă în afară. Producătorii agricoli români spun că oricum nu au nimic de pierdut, întrucât nu pot intra cu marfa lor în reţelele de hipermarketuri, acolo unde legea o fac importurile şi mărcile proprii.
Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează că începând cu data de 22 martie 2016 se pot depun cereri pentru ajutorul excepţional destinat fermierilor din sectorul laptelui şi produselor lactate, conform HG nr. 160/16 martie 2016 pentru distribuirea sumei stabilite în anexa la Regulamentul (UE) nr. 1.853/2015 al Comisiei de acordare a unor ajutoare excepţionale cu caracter temporar fermierilor din sectorul creşterii animalelor. Cererile se depun la Centrul judeţean APIA Dolj până la data de 8 aprilie 2016.
Să fie doar o simplă coincidenţă?
Măsura este oportună şi vine pe fondul nemulţumirilor tot mai mari ale fermierilor. Claudiu Frânc, preşedintele Federaţiei Crescătorilor de Bovine din România, la o conferinţă de presă susţinută la sediul Federaţiei Naţionale Pro Agro a declarat, miercuri, că: „Niciun procesator nu vă va spune acest lucru. De la poarta fermei se ia laptele undeva cu medie cu 80 de bani, prin procesare să zicem că rezultă 2 lei, procesatorul este obligat să îl factureze cu 4, iar hipermarketul îşi mai pune 50 de bani şi ne uităm pe toate site-urile ANAF şi arătaţi-mi hipermarket sau un mare retailer care are profit mai mare de 1-3 % pentru care plăteşte impozit şi taxe pentru statul român. Restul se refacturează la sfârşitul lunii la procesator pe diferite servicii şi cel mai costisitor serviciu este cel de audit intern, de milioane de euro lunar, făcut de personal din ţara de origine care iau aceşti bani şi pleacă din România. Sunt bani colectaţi de la fiecare dintre noi care cumpărăm, bani care pleacă nefiscalizaţi din România în afară”.
Să mai punctăm că, în urmă cu două zile, fermierii nemulţumiţi că nu şi-au primit subvenţiile de anul trecut şi, nu numai, au protestat în Bucureşti. Liderii lor s-au întâlnit cu cei ai deputaţilor, din Comisia de Agricultură, care le-au promis că vor discuta şi Legea pajiştilor şi pe cea a etichetării, de urgenţă. La miting au participat, spun organizatorii, peste 4.000 de fermieri.
Se cer respectate câteva condiţii
Pentru a beneficia de ajutorul financiar producătorii de lapte de vacă trebuie să îndeplinească cumulative următoarele condiţii: sunt înscrişi în sistemul cotelor de lapte la APIA, prin Compartimentul de administrare a cotelor de lapte, ca producători cu cote de livrări pentru anul de cotă 2014-2015, şi deţin cotă de livrări la data de 31 martie 2015; sunt în activitate, au încheiat un contract pe o perioadă de minimum 6 luni, valabil la data depunerii solicitării, cu un prim – cumpărător, şi deţin cel puţin un document fiscal care să ateste livrarea laptelui, aferent contractului; producţia de lapte livrată pe beneficiar este de minimum 5 tone lapte în anul de cotă 2014-2015.
Ajutorul financiar, funcţie de laptele livrat
Suma cuvenită fiecărui producător, în cazul ajutorului financiar, se calculează de către APIA conform cantităţii de lapte livrată în anul de cotă 2014-2015, astfel: 240 euro/beneficiar pentru producătorul care a livrat o cantitate de lapte cuprinsă între 5 tone inclusiv şi 20 tone inclusiv; 12 euro/tonă pentru producătorul care a livrat o cantitate de lapte mai mare de 20 tone şi până la 200 tone inclusiv; 2.900 euro/beneficiar pentru producătorul care a livrat o cantitate de lapte mai mare de 200 tone.
Păşunatul, o problemă încă nerezolvată
Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a avut în 22 martie 2016 o întâlnire la sediul instituţiei cu Claudiu Frânc, liderul Federaţiei Crescătorilor de Bovine din România, cu preşedintele Federaţiei Oierilor de Munte, Gontea Eugen, şi reprezentanţi ai PRO AGRO, pentru a găsi o variantă prin care asociaţiile crescătorilor de animale constituite în baza O.G 26/2000 şi cooperativele constituite în baza Legii 566/2004 să îndeplinească condiţia de fermier eligibil pentru schema de plăţi directe. Au fost discutate aspecte legate de posibilitatea ca aceste forme asociative ale crescătorilor de animale să aibă alocate coduri ANSVSA temporare pe pajiştile concesionate de la Consiliile Locale unde se deplasează şi păşunează animalele membrilor.
În urma întâlnirii a reieşit necesitatea extinderii discuţiilor cu ANSVSA în sensul identificării unor soluţii pentru a veni în sprijinul cererii asociaţilor, în special pentru clarificarea aspectelor ce ţin de legătura între asociaţii/cooperative şi animalele membrilor acestora. O altă idee desprinsă în urma discuţiilor a vizat necesitatea transmiterii către Asociaţia Comunelor din România şi către Instituţiile Prefectului a semnalelor venite din teritoriu pentru a nu rezilia contractele de arendare ale păşunilor având în vedere cadrul legal existent.
Împrumut de miliarde de lei, de la Finanţe
În Şedinţa Guvernului din 23 martie 2016 a fost aprobată Hotărârea ce reglementează unele măsuri financiare temporare pentru stimularea gradului de absorbţie a fondurilor alocate pentru agricultură. Prin acest act normativ se acordă un împrumut din partea Ministerului Finanţelor Publice în valoare de 3.600.000.000 lei, din contul de venituri din privatizare, până la sfârşitul anului 2016. După ce Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură efectuează plăţile, cheltuielile realizate se transmit Comisiei Europene prin Declaraţiile lunare, iar Comisia Europeană le rambursează Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, urmând a fi restituite Ministerului Finanţelor Publice.
Măsura a fost necesară pentru a asigura cât mai rapid resursele financiare necesare efectuării plăţilor menţionate mai sus din sume alocate temporar din veniturile din privatizare înregistrate în contul curent general al Trezoreriei Statului de către Ministerul Finanţelor Publice.
Prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi directe care se acordă în agricultură în perioada 2015-2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură, au fost stabilite schemele de plăţi directe care se aplică începând cu anul 2015, categoriile de beneficiari ai acestor scheme de plăţi, precum şi condiţiile generale de eligibilitate pentru acordarea plăţilor.
Nevoie de bani şi în era post-aderare a României
Prin Legea bugetului de stat pe anul 2016 nr.339/2015, potrivit art.28, s-a prevăzut în bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, la capitolul 83.08 “Agricultură, silvicultură, piscicultura şi vânătoare”, titlul “Proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile (FEN) post aderare”, articolul “Programe din Fondul European de Garantare Agricolă – FEGA”, din cadrul anexei nr. 3/22/11, suma de 7.645.659.000 lei destinată prefinanţării cheltuielilor aferente schemelor de plăţi directe, (schema de plată unică pe suprafaţă, plata redistributivă, plata pentru practici agricole benefice pentru clima si mediu, plata pentru tinerii fermieri, schema de sprijin cuplat, schema simplificată pentru micii fermieri), a măsurilor de informare şi promovare pentru produsele agricole pe piaţa internă şi în ţările terţe, a măsurii de promovare a vinurilor, precum şi a măsurilor de piaţă şi intervenţie în agricultură. Din această sumă, se vor acorda prin acest act normativ 3.600.000.000 lei pentru asigurarea plăţilor menţionate.
