Biroul de Informare al Parlamentului European în România a organizat ieri, între orele 10:00 – 12:00, la sediul său din Bucureşti, o dezbatere intitulată „BREXIT: situaţia curentă şi perspective de viitor”.
Dezbaterea s-a desfăşurat în format de masă rotundă, şi a reunit reprezentanţi ai Administraţiei prezidenţiale, ai Guvernului României, ai ambasadei Marii Britanii şi ai altor ambasade la Bucureşti ale statelor membre UE, ai mediului de afaceri, ai mediului universitar, precum şi think-tank-uri, institute de cercetare, organizaţii ale societăţii civile cu interes în acest domeniu, mass-media, etc.
Evenimentul s-a bucurat de participarea europarlamentarilor Ioan Mircea Paşcu, vicepreşedinte al Parlamentului European (S&D), şi Marian-Jean Marinescu, vicepreşedinte al Grupului PPE din cadrul PE. Au mai luat partea la discuţii Leonard Orban, consilier prezidenţial, departamentul „Afaceri europene”, Administraţia prezidenţială; Ana Birchall, ministru delegat pentru afaceri europene, Ministerul Afacerilor Externe şi Adam Sambrook, şef-adjunct de misiune, Ambasada Marii Britanii în România Dezbaterea a fost moderată de jurnalistul Ion M. Ioniţă, redactor-şef al revistelor „Historia” şi „Foreign Policy România”.
Dezbaterea, organizată în perioada care precede declanşarea formală a negocierilor de ieşire prin notificarea pe care Marea Britanie urmează să o transmită Consiliului European, îşi propune să faciliteze un schimb de idei cu privire la aranjamentele instituţionale necesare acestui proces, rolul pe care l-ar putea juca România în perspectiva deţinerii preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene în primele şase luni ale anului 2019, impactul Brexit-ului asupra cetăţenilor români din Marea Britanie şi opţiunile posibile cu privire la viitorul relaţiei dintre UE şi Marea Britanie.
Ioan Mircea Paşcu, vicepreşedinte al Parlamentului European, Grupul Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi Democraţilor:
“Am fost oarecum luat prin surprindere de faptul că Marea Britanie, aparent, a renunţat la principala ancoră a politicii sale de securitate veche de sute de ani. De data aceasta se autoexclude din ceea ce înseamnă Europa institutionalizată. Rămân alte elemente: Intellingece, schimbul de informaţii, care pot să ţină Marea Britanie în zona Uniunii Europene. Marea Britanie din momentul în care poporul s-a pronunţat a devenit mai conciliantă, ceea ce poate fi luat ca un raspuns de bun-simt avand in vederea noua situaţie. Prin plecarea Marii Britanii din UE noi românii avem cel puţin două chestiuni prin care am pierdut, şi anume Europa cu două viteze. A doua chestiune sunt sancţiunile faţă de Rusia”
Marian-Jean Marinescu : vicepreşedintele PPE :
“La ce trebuie să fim noi atenţi… Europa trebuie să se schimbe într-un anume fel. Aşa cum este acum poate să meargă înainte, dar nu cum ne dorim noi. Lucrurile trebuie să se schimbie. Mai multă Europa sau mai puţină – o decizie ce trebuie luată, observăm o creştere a populisumului în Europa, acest lucru a apărut pe fond de criză. Trebuie să se schimbe ceva în modul de lucru al Uniunii în special în ceea ce priveşte legătura cu oamenii, comunicarea. După referendumul din MB vedem ca dorinţa populaţiei la nivel euro este să rămână in UE, oamenii îşi doresc să nu părăsească UE…”
Leonard Orban, consilier prezidenţial, departamentul „Afaceri europene”, Administraţia prezidenţială :
“Negocierea va putea începe nu mai devreme de luna mai a acestui an şi va trebui să se termine în octombrie 2018 – cu câteva luni înainte de preluarea de către România a preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene. La ce se refere aceasta negociere? O negociere de două acorduri: 1. Un acord de retragere (desfăşurat pe parcursul a doi ani), aici lucrurile sunt chiar mai complexe decât negocierile de aderare. 2. Un acord de menţinere a relaţiilor. Ne dorim ca Marea Britanie să rămână cât mai aproape de UE. Am vorbit de componenta militară, economică, dar inclusiv componenta internă şi ne dorim ca Marea Britanie să rămână aproape…”
Ana Birchall, ministru delegat pentru afaceri europene, Ministerul Afacerilor Externe:
“Perioada pe care o traversam este încărcată de probleme care pun la încercare viitorul Uniunii Europene şi nu doar provocarea Brexit ci şi de încredere în viabilitatea proiectului european. Rezultatele referendumului din Marea Britanie are o semnificaţie ce merge dincolo de opţiunea cetăţenilor din Marea Britanie, pe care sigur că o respectăm indiscutabil. În toate discuţiile care au avut loc în aceasta perioada s-a accentuat şi se desprinde concluzia că acest moment ne înfăţişează existenţa unor diferenţe de percepţie la nivelul asteptărilor cetăţenilor britanici cu privire la proiectul European…”
