Prof. univ .dr. Dan Gheonea, rectorul UMF din Craiova: “Am încercat să ne implicăm în ultimele luni în proiecte care se adresează şi celorlalte patologii”

0
2775

       Nu încape nici o îndoială că UMF Craiova şi-a sporit prestigiul de mediu academic autentic, de la an la an. Corp profesoral de bună ţinută, curriculă europeană, stagiu clinic, selecţie riguroasă la admitere, sunt numai câteva din trăsăturile definitorii ale Universităţii de Medicină şi Farmacie din Craiova.  Din păcate, toate facultăţiile de medicină din România învaţă acum în format integral online. Dacă pentru facultăţi precum Drept, Litere sau Sociologie, învăţământul online poate reprezenta o soluţie în contextul special al pandemiei, pentru Medicină, învăţământul strict online este mult mai problematic. La UMF Craiova studiază 3892 de studenţi, împărţiţi astfel : 2301 – Medicină din care 426 sunt studenţi internaţionali, 709 – Medicină Dentară din care 132 sunt internaţionali, la Farmacie sunt înscrişi 412, din care 55 sunt internaţionali, iar la Facultatea de Moaşe şi Asistenţă Medicală studiază 470 de studenţi. Despre cum s-a adaptat din mers UMF Craiova în ceea ce priveşte susţinerea cursurilor şi laboratoarele în această perioadă, despre modul în care Universitatea a organizat examenul de licenţă şi de rezidenţiat anul trecut şi cum va fi anul acesta, despre proiectele implementate sau în implementare ale UMF Craiova, am stat de vorbă cu Rectorul Universităţii de Medicină şu Farmacie din Craiova, prof.univ.dr Dan Gheonea.

 

          D-le Rector, trăim vremuri complicate, mai ales din punct de vedere medical. Dar şi sistemul educaţional din România, pe toate paliere,  şi-a dat testul în perioada aceasta. Nu ştim încă, dacă a promovat, asta vom vedea în timp. În acest context, v-aş întreba cum s-au desfăşurat cursurile la UMF Craiova de la momentul începerii pandemiei de Covid 19 şi până astăzi ?

Începând din luna martie, de când s-a declanşat şi la noi, în România, pandemia, am trecut în online, cu totul. Toate cursurile, de atunci şi până astăzi, se desfăşoară doar online. Dar online înseamnă prin platformele de comunicare, video. Iniţial, în primele săptămâni de pandemie, toate materialele didactice erau puse pe platforma noastră proprie şi ulterior, am început şi noi cu această comunicare în online, prin care cadrele universitare îşi văd studenţii şi comunică cu ei.

Am reuşit să achiziţionăm circa 500 de conturi de platforme online şi fiecare cadru didactic are propriul cont şi poate intra cu studenţii în legătură directă. Asta este pe partea de cursuri.

Pe partea de laboratoare şi stagii practice, suntem o universitate cu un învăţământ specific şi învăţământul medical se face la capul bolnavului. În acest context, am încercat să suplinim acest învăţământ la capul bolnavului. În partea de laboratoare, cadrele didactice au înregistrat experimentele, am achiziţionat multe camere web pentru a filma şi pentru a fi cu studenţii când fac un experiment. Iar partea de interacţiune cu pacientul, am încercat să o suplinim prin cazuri clinice prezentate, înregistrări care sunt în baza lor de date, înregistrări ale procedurilor, ale manevrelor chirurgicale, endoscopice, etc.

Dar în acest an universitar, s-a schimbat ceva ?

În semestrul I al anului universitar curent, pentru că am început studiile în format hibrid, cursurile le-am desfăşurat în sistem online, dar partea de laborator în acest sistem, hibrid, adică, prin prezenţă  fizică în laboratoare, chiar prezenţă fizică în spitale, dar ceva mai feriţi. Totodată, avem norocul şi mândria să dispunem de un centru de simulări dotat cu foarte multe aparate pe care studenţii pot lucra, făcând aceleaşi manevre pe care le-ar face dacă ar fi la capul bolnavului. Sunt simulatoare, pentru a suplini activitatea din saloane şi spitale.

Am încercat să suplinim pe cât posibil, am achiziţionat programe, cărţi, iar toţi studenţii noştri au acces la aceste platforme, la articolele de specialitate, la tot ce înseamnă informaţie medicală.

 

             Se discută de o revenire în bănci a elevilor din preuniversitar, începînd cu cel de-al doilea semestru. Preşedintele Klaus Iohannis spunea că în ceea ce priveşte mediul universitar, fiecare universitate va decide cum e mai bine. Care este decizia UMF Craiova ?

O decizie în acest sens va fi luată de Senatul Universităţii de Medicină şi Farmacie din Craiova, cât mai repede. Tendinţa este de a începe studiile în formatul clasic, cu măsurile ce se impun de protecţie, atât pentru profesori, cât şi pentru studenţi, şi mai ales pentru pacienţi, pentru că trebuie să respectăm şi drepturile pacienţilor, să nu fie infectaţi de către studenţii noştri.

 

De aproape un an de zile se discută de această pandemie, de acest virus. Trăim după alte reguli, muncim după alte reguli. Poate fi considerată pandemia de Covid 19 cea mai pare provocare a omenirii din ultimul deceniu ?

           Da. Poate fi considerată cea mai mare provocare în epoca modernă. În alte timpuri au mai existat şi alte provocări. Dar ne situăm la cu totul alt nivel. Teoretic, ar fi trebuit să ne fie mult mai simplu cu toate aceste posibilităţi de comunicare pe care le avem astăzi şi pe care nu le aveam la începutul anului 1900. Este o provocare, încercăm să o depăşim, se fac mari eforturi şi mai mult ca sigur, în curând o vom depăşi.

 

Personal, mi s-a părut că în vara lui 2020 s-au orientat mai mulţi tineri către învăţământul medical. Statisticile ce ne spun ? În viitor, credeţi că vor veni şi mai mulţi către Medicină, mai ales în contextul acesta al pandemiei ? Devine astfel specializarea Bolil Infecţioase” mai  ofertabilă în contextul actual ?

             Noi zicem că a crescut adresabilitatea la universităţile de medicină şi farmacie şi surprinderea majoră a fost la Medicină Dentară, unde am avut aproximativ 20 de candidaţi pe loc, anul acesta. Deci, profesia medicală a devenit şi mai atractivă pentru absolvenţii de liceu. De fapt, ea devenise atractivă cu ceva ani în urmă, contribuind la acest fapt şi mirajul plecării tinerilor medici în străinătate. Nu este deloc de neglijat şi faptul că în ultima perioadă au crescut şi salariile mediciilor. Cu alte cuvinte, nu neapărat pandemia să fi impulsionat elevii de liceu să vină către acest domeniu. Este adevărat a fost o perioadă în care medicii au fost mediatizaţi. Tendinţa de creştere era din urmă, iar specializarea Boli Infecţioase nu a devenit mai atractivă dacă analizăm statistic alegerile făcute de studenţii care încep Rezidenţiatul. Specializarea Boli Infecţioase nu se găseşte printre preferinţe, nu este în primele opţiuni, aşa cum sunt de exemplu: Gastroenterologie, Cardiologie, Imagistică. Specialitatea Boli Infecţioase rămâne tot în a doua jumătate a opţiunilor. Nu cred că a devenit mai atractivă, dacă ţinem cont că medicii, colegii noştri de la Infecţioase au fost cei mai solicitaţi în perioada aceasta.

 

          Suntem în plină campanie de vaccinare. Şi nu doar noi, ci toate statele Uniunii Europene. Vaccinul este soluţia pentru a ne întoarce la vieţile noastre de dinainte de pandemie ?

          Specialiştii  în domeniu aşa consideră. Vaccinul este soluţia. Eu cred că asta este soluţia pentru a reveni la normalitate. Şi da, suntem în plină campanie de vaccinare atât pentru studenţi, cât şi pentru majoritatea cadrelor didactice. Cadrele didactice, fiind medici, dentişti, asistenţi, s-au vaccinat deja în prima etapă. Şi studenţii de la Medicină au fost incluşi în prima etapă. Până astăzi, am vaccinat aproximativ 40% dintre studenţi. Vaccinarea a fost voluntară, studenţii au răspuns cu DA şi  NU dacă vor să se vaccineze, nu le impune nimeni vaccinarea. Rămâne la latitudinea spitalelor de a considera favorabil sau nu, intrarea studenţilor în spitale pe bază de vaccinare. Aşadar, este posibil să existe o limitare şi ea să fie din partea spitalelor. Şi aşa cum spuneam şi la începutul interviului, trebuie să respectăm şi dreptul pacienţilor de a nu fi infectaţi. În Spitalul Judeţean intrau zilnic în medie aproape de 500 de studenţi. Aşadar, în niciun caz restricţionarea nu va veni din partea Universităţii de Medicină şi Farmacie din Craiova.

 

              În media se vorbeşte că acest vaccin ar avea o perioadă de imunizare de doar 6 luni, să înţelegem că în vară, ar trebui să ne vaccinăm din nou ?

Desigur, cel mai bun răspuns, îl dau specialiştii în domeniu. Dar în cazul unui vaccin care are vârsta de doar câteva luni, nu se pot face previziuni legate de imunizare. Poate să fie 6 luni, un an…Asta o va decide doar proba timpului. În acest moment, sunt doar speculaţii. Au fost tot felul de discuţii că un vaccin ar da o imunitate mai scurtă şi altul, una mai lungă. Nu cred că se cunoaşte acest lucru acum. Doar proba timpului o va dovedi.

 

Se vor mai face cursuri cu sute de studenţi în Aula Universităţii ? Vom mai vedea aşa ceva ?

        Cu siguranţă, se va ajunge şi la astfel de cursuri. Omenirea nu se va opri aici. Nu poate să se oprească aici. Se vor face, dar când vom depăşi cu totul perioada aceasta pandemică. Nu cred că anul acesta vom avea parte de cursuri în Aulă.

Care sunt proiectele prin care Universitatea de Medicină şi Farmacie vine în întâmpinarea pacienţilor în plină pandemie COVID 19 ?

        Majoritatea cadrelor didactice suntem medici şi nu trebuie să uităm că există şi alte boli grave exceptând COVID. Un astfel de exemplu este Hepatita cronică virală C, o boală care ucide. O boală despre care Organizaţia Mondială a Sănătăţii consideră că o putem eradica până în anul 2030. Aliniindu-ne acestui deziderat, anul trecut, în luna septembrie, Universitatea de Medicină şi Farmacie din Craiova a iniţiat un proiect unic naţional de micro-eliminare în mediul urban. În urma consultărilor cu sociologii am ales oraşul Orşova. Patru medici de familie au acceptat să participe la acest proiect care a presupus utilizarea testelor rapide pentru screeningul infecţiei cu virusul hepatitiei C. Având în vedere larga popularitate de care s-a bucurat proiectul iniţial de screening populaţional desfăşurat în oraşul Orşova, Universitatea de Medicină şi Farmacie din Craiova a decis continuarea acestei iniţiative cu screeningul angajaţilor din mai multe întreprinderi din Craiova, Drobeta Turnu Severin şi Mioveni. Până la mijlocul lunii ianuarie au fost testaţi aproximativ 9000 de pacienţi pentru infecţia cu virusul hepatitei C prin acest program, identificând câteva zeci de pacienţi infectaţi, fără semne şi simptome, pacienţi care nu cunoşteau că sunt purtătorii infecţiei. Marea majoritate dintre aceşti pacienţi au fost incluşi în tratament antiviral în centrul universitar Craiova, oferindu-li-se astfel şansa vindecării.

Echipa UMF Craiova, implicată în screeningul hepatitei C în oraşul Orşova (Cabinet Medic de Familie, Dr. Mirela Duică) – 23 Septembrie 2020

Există tratament pentru hepatita C ?

         Pentru hepatita C, din fericire, din 2015, avem la dispoziţie în România tratamente antivirale directe. Sunt tratamente care oferă o rată de răspuns viral susţinut, de vindecare de peste 95%. Dacă în era interferonului, puteam spune că vindecăm cam jumătate dintre pacienţi, acum îi vindecăm pe marea majoritate. Din acest motiv, Organizaţia Mondială a Sănătăţii consideră că putem eradica această boală. Iar mortalitatea prin hepatita cronică virală C şi prin complicaţiile ei, însemnând ciroză hepatică, insufienţa hepatică, cancerul hepatic, e de doar patru ori mai mică decât prin Covid. Aşadar, este o mortalitate destul de mare prin toate complicaţiile acestei boli. 

 

             Luna aceasta ştim că aţi lansat un alt proiect, care vizează o altă patologie. Despre ce este vorba ?

Conferinţa de lansare la proiectului de screening a cancerului colorectal, Sediul UMF Craiova (Director de proiect: Prof. Univ. Dr. Tudorel Ciurea) – 14 ianuarie 2021

Este un proiect de screening al cancerului colorectal a cărui conferinţa de lansare a avut loc la data de 14 ianuarie 2021 la sediul Universităţii de Medicină şi Farmacie din Craiova. În cadrul proiectului, peste 50.000 de persoane din regiunea Oltenia vor fi incluse în programul de screening şi, la pacienţii la care se vor identifica factori de risc, se va efectua colonoscopie în Centrul de Gastroenterologie din cadrul UMF Craiova. Cancerul de colon este o boală letală, o boală destul de frecventă în România şi poate fi prevenită, cu condiţia ca pacientul, peste 50 de ani să fie supus unui test de screening.

 

 Şi mai aveţi un proiect, chiar unul inaugural, programat pentru luna martie. Mai exact…

În luna martie 2021 se va inaugura la UMF din Craiova, Centrul Dedicat Pacienţilor cu Boli Inflamatorii Intestinale pentru a veni cât mai mult în întâmpinarea acestor pacienţi, care probabil au avut un acces mai greu în perioada pandemiei la serviciile medicale şi la noi, medicii. Având în vedere complexitatea acestei patologii, centrul va avea în componenţă o echipa multidisciplinară formată din medici gastroenterologi, reumatologi, dermatologi, pneumologi, imagişti, nutriţionişti, psiholog şi asistenţi medicali specializaţi.

 

La UMF Craiova, cum s-a desfăşurat anul trecut, examenul de rezidenţiat ?

Noi am desfăşurat examenul de rezidenţial în luna noiembrie. Am avut un număr mai mare de candidaţi. De fapt, am avut un număr mai mare de locuri şi implicit, un număr mai mare de candidaţi. Examenul s-a desfăşurat în condiţii bune. S-au respectat toate măsurile pentru a preveni orice tip de infecţie. Faţă de anii anteriori, am mai folosit alte două corpuri de clădire de la Universitatea de Agronomie şi Facultăţii de Drept, tocmai pentru a spaţia mai mult între candidaţi. Am respectat regula cu un loc liber şi un rând liber între candidaţi, toţi au purtat mască. Putem spune aşadar, că acest examen s-a desfăşurat la fel ca în anii anteriori, dar cu respectarea de siguranţă şi de distanţare.

 

            Dar anul acesta, se va aplica aceeaşi regulă, mă refer la distanţare sau mergeţi pe o variantă online ?

        Până la examenul de rezidenţiat va avea loc examenul de admitere pe care l-am desfăşurat şi anul trecut, în acelaşi condiţii ca în anii anteriori, dar respectând regulile de distanţare şi cu purtarea măştii. În plus am micşorat numărul de grile pentru a scurta şi timpul pe care candidaţii îl petrec în sala de examinare. Sperăm totuşi ca până la finele lunii iulie 2021, condiţiile să fie mai apropiate de normalitate.

Examenul de rezidenţiat se va desfăşura în luna noiembrie, cel mai probabil în acelaşi format ca în anii anteriori. Singura modificare în acest an va fi bibliografia. Zilele acestea vor apărea cele trei volume incluse în noua bibliografie care de fapt sunt traduceri a trei cărţi internaţionale de prestigiu. Traducerile aparţin cadrelor didactice din cele 6 universităţi de medicină şi farmacie din România şi sunt coordonate de către Rectorii acestora.