Ieri, Craiova a ştiut să celebreze „Mica Unire”, de la 24 ianuarie 1859, atunci când Ţara Românească şi Moldova au ajuns sub un singur sceptru – col. Alexandru Ioan Cuza, ales în ambele Principate Româneşti. Oltenia şi Craiova au făcut parte integrantă din acest proces, iar evenimentele de acum 158 de ani au fost onorate aşa cum se cuvine, în Cetatea Băniei. Alocuţiunile reprezentanţilor autorităţile publice locale şi judeţene au reamintit spiritul de atunci şi au pus pe tapet nevoia de unitate, în această perioadă.
Craiova a fost, de la început, în primele rânduri ale curentului unionist, care, după mişcările revoluţionare de la 1848, a cuprins întreaga suflare românească. Aici s-a jucat pentru prima dată Hora Unirii, act imortalizat pe pânză de pictorul Theodor Aman. Istoria nu minte, iar dovezile sunt covârşitoare. Astfel, în 1857, câţiva fruntaşi de la 1848 – Petrache Cernătescu, Emanoil Chinezu, Gheorghe Chiţu, Nicolae Pleşoianu – pun bazele Comitetului Unional din Craiova. Pe 9 octombrie 1857, Adunarea Ad-hoc a Ţării Româneşti a votat, în unanimitate, pentru unirea cu Moldova. A doua zi, la Craiova, peste 5.000 de oameni s-au strâns să aclame actul respectiv. Conform datelor statistice, la acea oră Craiova număra cca. 25.000 de suflete, ceea ce spune foarte multe despre ceea ce a fost în acele timpuri. După alegerea lui Alexandru Ioan Cuza, la Craiova s-a ieşit, din nou, în stradă şi s-a strigat „Trăiască Unirea!”, „Trăiască Vodă-Cuza!”, cum se menţionează în documentele acelor vremuri. Tot ceea ce a fost atunci nu a fost uitat, iar ieri reprezentanţii autorităţilor din prezent au ţinut să accentueze faptele de atunci şi au făcut apel, încă o dată, la unitate.
Oficialităţile, la unison pentru celebrare
Manifestările organizate de Prefectura Dolj, Primăria Municipiului Craiova, Garnizoana Craiova s-au bucurat de prezenţa câtorva sute de craioveni, cu toţii dorind să celebreze Mica Unire. După prezentarea onorului militar, intonarea Imnului Naţional şi slujba religioasă, a fost momentul rostirii de alocuţiuni. Toţi cei care au vorbit şi-au adus aminte de istorie şi au făcut un apel pentru unire, în toate sensurile, pentru depăşirea unor momente dificile, aşa cum se prefigurează.
„Dintre toţi românii, doar craiovenii au rămas în posteritate, prin tabloul lui Theodor Aman. Atunci, mii de oameni au ieşit în stradă pentru Unire. Spiritul este încă viu, iar craiovenii sunt mândri de apartenenţa lor naţională. Una dintre provocările actuale este cea a construirii prezentului şi viitorului, pe valorile trecutului. Depinde de noi să reuşim, prin forţa noastră şi trebuie să fim uniţi” – Mihail Genoiu, primar interimar al Craiovei.
La rândul său, Ion Prioteasa, preşedintele Consiliului Judeţean Dolj a precizat: „Ziua Unirii Principatelor Române ne oferă prilejul de a evoca una dintre cele mai strălucite pagini ale trecutului nostru, un moment de referinţă în parcursul creării statului naţional, unitar şi suveran, dar şi de afirmare a marilor valori la care ne raportăm şi astăzi. A fost şi punctul de început al unui proces de modernizare statală şi aliniere la valorile europene, piloni ai unui prezent onorant, în care România este o voce respectată în spaţiul comunitar, sărbătorind un deceniu de apartenenţă la Uniunea Europeană şi de participare la adoptarea deciziilor majore care definesc viitorul”.
Reprezentant al guvernului în teritoriu, Sorin Nicolae Răducan, prefectul judeţului Dolj, a punctat: „Pentru tot ceea ce s-a întâmplat atunci, trebuie să fim recunoscători înaintaşilor noştri, care şi-au dat viaţa pe câmpul de luptă, pentru ca noi să trăim astăzi într-o ţară independentă şi suverană. Acum, mai mult ca oricând, trebuie să reînvăţăm să ne iubim ţara, să o apărăm şi să o respectăm”.
Răspuns peste ani
Manifestările s-au finalizat cu depuneri de jerbe de flori la monumentul lui Alexandru Ioan Cuza, din partea tuturor instituţiilor statului, partidelor politice, ONG-urilor, la care s-a adăugat Hora Unirii, unde au participat foarte mulţi dintre cei prezenţi. A fost, peste ani, răspunsul dat de craioveni Principelui Cuza, după ce acesta a venit, la Craiova, în 26 iunie 1859, şi le-a mulţumit celor din Cetatea Băniei. „Vineri, la 6 ore de după amiază, Măria Sa ajunse în capitala României Mici. Aici avu loc o primire splendidă. Se duse întâi la biserica Maocăi-Preciste unde asistă la serviciul divin. De aici, escortat de o populaţie numeroasă, merse la casa de la ţară de la grădina publică care i se pregătise pentru locuire. Primi pe toţi funcţionarii publici şi o mulţime de particulari…”, aşa cum este specificat în Monitorul Oficial al României din 10 iulie 1859.
