La Craiova, „Hora Unirii” este tot timpul în conştiinţa oamenilor

0
206

Ziua de 24 ianuarie a fost, ieri, sărbătorită cum se cuvine la Craiova. Pe un ger pătrunzător, în Piaţa „Alexandru Ioan Cuza” câteva sute de persoane au ţinut să participe la ceremonialul organizat în cinstea „Micii Uniri”, act care, în 1859, a pus bazele făuririi Statului Român modern şi care a condus, 59 de ani mai târziu, la Marea Unire. Cetatea Băniei a fost în primele rânduri ale Unirii Principatelor Române, analele istorice stând mărturie, iar faptele înaintaşilor sunt, an de an, omagiate cu fast deosebit. Nu au lipsit, la manifestările de ieri, alocuţiunile oficialităţilor, care au mers pe ideea de apartenenţă la spaţiul european modern, şi depunerile de coroane şi jerbe de flori la monumentul domnitorului Alexandru Ioan Cuza.

O mică incursiune în istorie

Craiova a fost tot timpul în primele rânduri ale ideii de unitate naţională. În primăvara anului 1857, câţiva fruntaşi ai mişcărilor revoluţionare de la 1848 –Petrache Cernătescu, Emanoil Chinezu, Gheorghe Chiţu, Nicolae Pleşoianu etc.  – pun bazele Comitetului Unional Român de la Craiova. Pe 9 octombrie acelaşi an, Adunarea Ad-hoc a Ţării Româneşti votează unirea cu Moldova, iar a doua zi 5.000 de craioveni (din cei 25.000 câţi erau atunci la Craiova, conform documentelor vremii) se prind într-o Horă a Unirii, ceea ce la inspirat pe pictorul Theodor Aman în realizarea celebrului tablou „Hora Unirii la Craiova”. După alegerea din 24 ianuarie de la Bucureşti, în Hotelul „Concordia”, Alexandru Ioan Cuza ţine să le mulţumească tuturor craiovenilor şi, pe 26 iunie 1859, face o vizită în Cetatea Băniei, fapt menţionat şi în Monitorul Oficial din 10 iulie 1859: „Vineri, la şase ore după amiază, Măria Sa ajunse în capitala României  Mici. Aici avu loc de o primire splendidă. Se duse întâi la biserica Maica Preciste, unde asistă la serviciul divin…”. Primirea i-a fost făcută la „Cântarul de piatră”, pe actualul loc al Grădinii „Mihai Bravul”, din faţa Facultăţii de Agronomie.

 Apartenenţa la Europa

Faptele de atunci reverberează şi acum în inimile craiovenilor. Manifestările organizate, ieri, în faţa Primăriei Craiova au fost în simbolistica cerută de un astfel de eveniment important. Alocuţiunile oficialităţilor au cuprins însemnătatea istorică şi  apartenenţa noastră la spaţiul european. „Actul magistral de atunci a pus Europa în faţa faptului împlinit. În prezent, România este o naţiune cu drepturi depline în Uniunea Europeană şi NATOşi are obligaţia de a se conforma noilor provocări şi tendinţe, care înseamnă integrarea şi globalizarea” –Sorin Nicolae Răducan, prefect al judeţului Dolj. La rândul său,  Ion Prioteasa, preşedintele Consiliului Judeţean Dolj, a punctat: „Unirea Principatelor Române a aşezat ţara pe un drum ireversibil, care a condus, aproape şase decenii mai târziu, la Marea Unire. Momentul istoric de la 1859 a fost, în acelaşi timp, izvorul unor schimbări substanţiale, al unei reformări profunde în spirit democratic, prefigurând România de astăzi, o naţiune unitară şi puternică, o naţiune demnă şi respectată în spaţiul comunitar”. Primarul Craiovei,  Lia Olguţa Vasilescu, a ţinut să precizeze că „aici, la Craiova, Unirea a început în 1857, iar Nicolae Iorga a amintit tot timpul despre faptele de atunci. Vrem să ducem mai departe ceea ce au înfăptuit cei dinaintea noastră , într-un spaţiu european modern”.

Omagiu la monumentul Domnitorului

Imediat după ce s-au încheiat discursurile oficialităţilor, a început depunerea de coroane şi jerbe de flori la monumentul lui Alexandru Ioan Cuza. Rând pe rând, parlamentari, reprezentanţi ai autorităţilor publice locale şi judeţene, ai Universităţii din Craiova şi ai partidelor politice – delegaţiile acestora din urmă fiind mai numeroase decât în alte ocazii asemănătoare, despre unele dintre formaţiuni neauzindu-se mare lucru de-a lungul timpului – au ţinut să aducă omagiul lor. După defilarea Gărzii de onoare şi salutul dat oficialităţilor, asistenţa s-a prins în „Hora Unirii”, iar Ansamblul Folcloric „Maria Tănase” i-a ţinut pe craioveni în stradă, cu hore şi sârbe.