Conferinţă cu tema „Emmanuel Levinas – experienţa non-subiectului”

0
144

Biblioteca Judeţeană „Alexandru şi Aristia Aman” – Secţia audio-video vă invită mâine, 26 ianuarie, ora 17.30, la conferinţa cu tema „Emmanuel Levinas – experienţa non-subiectului”, prezentată de drd. Raluca Bădoi. Conferinţa se desfăşoară în cadrul proiectului „Avangardă şi transdisciplinaritate”, coordonat de dr. Petrişor Militaru.

Proiectul „Avangardă şi transdiciplinaritate” îşi propune să promoveze avangarda românească şi cercetările de tip transdisciplinar printr-o serie de conferinţe lunare la Biblioteca Judeţeană „Alexandru şi Aristia Aman”, susţinute de tineri cercetători, doctori în ştiinţe umaniste, doctoranzi sau scriitori care să facă cunoscut publicului nespecializat ideile novatoare ale avangardiştilor români sau de origine română, dar consacraţi în străinătate, apelând în acelaşi timp la posibilităţile pe care le oferă metodologia transdisciplinară în domeniul ştiinţelor umaniste, aşa cum a fost ea desăvârşită de fizicianul şi filosoful Basarab Nicolescu.

Până în prezent, în cadrul proiectului au susţinut conferinţe Gabriel Nedelea „Geo Bogza – descântec de realitate” (4 aprilie 2011); dr. Petrişor Militaru – „Victor Brauner – suprarealism şi magie” (28 aprilie 2011); drd. Silviu Gongonea – „Teatrul lui Gellu Naum între simulacru şi vis” (26 mai 2011); drd. Mihai Ene„Ion Vinea: îmblânzirea avangardei” (16 iunie 2011); drd. Luiza Mitu„Eugène Ionesco şi dinamismul interior al personajului dramatic” (3 noiembrie 2011); Daniela Micu – „Paul Celan – interferenţe avangardiste” (24 noiembrie 2011).

Le urmează Raluca Bădoi, absolventă a unui masterat în Filosofia franceză la Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca şi a altuia de cercetare în filosofie – Raţionalităţi şi Conflicte în cadrul Facultăţii de Ştiinţe Umaniste şi Arte a Universităţii din Poitiers (Franţa). În prezent urmează un doctorat în co-tutelă la Facultatea de Studii Europene din Cluj şi la Facultatea de Filosofie a Universităţii „Paul Valery 3” din Montpellier. A publicat eseuri şi recenzii în revistele „Akademia”, „Dunărea de Jos”, „Prăvălia Culturală”, „Tribuna” şi „Mozaicul” şi studii de specialitate în Analele Facultăţii de Filosofie din Galaţi şi Craiova şi în „Revue Roumaine de la philosophie”. Este autoarea volumului „Despre Neant şi Existenţă” (Editura „Lumen”, Iaşi, 2007) şi co-autoare în volumul colectiv „Sartre în gândirea contemporană” (Editura „Universitaria”, Craiova, 2008), apărut sub coordonarea Adrianei Neacşu.

„Filosofia lui Emmanuel Levinas este adesea evocată ca o apropiere de Celălalt şi ca o nouă cale spre alteritatea radicală sau spre exterioritate înţeleasă ca depăşire totală şi transcendenţă, dar a cărei profunzime mistică este rareori pusă în lumină. Filosofia sa este  o permanentă trecere în pasaj, la confluenţa elenismului, a iudaismului, găsindu-şi expresia în metoda fenomenologică, dar profund inspirată de sfinţenia cărţii ce transpare în paginile Torei, profetism şi mesianism ce sfârşesc într-un dialog cu creştinismul”, notează drd. Raluca Bădoi.

 

Emmanuel Levinas (1905-1995) s-a născut în Kaunas, Lituania, într-o familie de evrei, şi este un reprezentant important al fenomenologiei franceze, cu studii de filosofie la Strasbourg, dar şi la Freiburg, unde l-a întâlnit pe Heidegger. În Franţa s-a remarcat ca un promotor al fenomenologiei, reinterpretând în manieră  proprie unele teme filosofice, dar şi în calitate de traducător al lui Husserl şi Heidegger. Levinas se afirmă ca un gânditor inedit, pe de o parte propunând o etică fenomenologică radicală, centrată pe problema alterităţii, pe de altă parte dedicându-se studiului Talmudului. Filosofia sa poartă astfel semnele fenomenologice şi iudaice deopotrivă, fiind profesor la Universităţile din Poitiers, Nanterre şi Paris IV şi director al Şcolii normale israelite orientale din Paris.