Grigore Leşe – spectacol-eveniment la Întâlnirile „SpectActor” de la Craiova

0
531

Primul invitat al „Întâlnirilor SpectActor” din anul 2017 va fi rapsodul Grigore Leşe, „unul dintre rarisimii promotori ai folclorului tradiţional românesc, pe care îl gândeşte şi îl interpretează în marea tradiţie a rapsozilor autentici români, păstrători ai comorilor acestui tezaur al spiritualităţii naţionale”, după cum precizează reprezentanţii Teatrului Naţional „Marin Sorescu”. Grigore Leşe, el însuşi un om-tezaur al României, a acceptat să cânte şi să vorbească în cadrul unei conferinţe atipice la Craiova, duminică, 15 ianuarie, de Ziua Culturii Române. Întâlnirea cu publicul va avea loc la Sala „Amza Pellea”, iar gazdă va fi scriitorul Nicolae Coande. Cu acelaşi prilej, Grigore Leşe îşi va prezenta volumul „Acum ştiu cine sunt: Însemnări şi aduceri aminte”, publicat în anul 2013 la Editura „Humanitas”, care va putea fi achiziţionat pentru un autograf al autorului după încheierea spectacolului. Biletele sunt puse în vânzare la Agenţia Teatrului Naţional Craiova.

Grigore LeseGrigore Leşe (n. 1954, satul Stoiceni, Maramureş) a absolvit Liceul de Muzică din Baia Mare, apoi Academia de Muzică din Cluj – Facultatea de Instrumente şi Canto (fagot). În 2003 a devenit doctor în muzică (cu teza „Horea în grumaz. Consideraţii teoretice şi practice ale interpretării genului dintr-o perspectivă stilistică”), iar în 2010, Doctor Honoris Causa al Universităţii de Vest „Vasile Goldiş” din Arad. Din 2005 este profesor asociat de etnomuzicologie al Universităţii din Bucureşti.

Începând cu anul 2006 realizează emisiuni la Radiodifuziunea şi Televiziunea Română („La porţile ceriului”„Drumul lui Leşe”„Lumea şi muzica tradiţională”), pentru care primeşte numeroase premii şi nominalizări naţionale şi internaţionale, precum Marele Premiu al APTR în 2007, Premiul pentru jurnalism cultural decernat de Radio România în 2009, nominalizare la Festivalul Internaţional de Film de Televiziune, Shanghai, 2009.

Este primul muzician român care a adus în scenă, alături de el, artişti tradiţionali din Iran, Siria, Pakistan, demonstrând existenţa interferenţelor muzicilor străvechi din România şi din Orient. Muzica sa se regăseşte pe coloana sonoră a mai multor filme de artă şi documentare din ţară şi străinătate, precum „The PharaohGunpowder”„Treason and Plot” (producţie BBC) sau documentarul „Wild Carpathia” (producţie Travel Channel).

A fost invitat să cânte la cele mai importante manifestări culturale de gen din lume: Smithsonian Folklive Festival (Washington), Festivalul Vocile Lumii (Bloomington), Festivalul Montmartre (Paris), Fest Der Kontinente (Berlin), Olimpiada Culturală de la Atena, Festivalul Ţărilor Europei de Est (Montreal), Francophonie Métissée (Paris), Culturescapes (Basel), Festivalul „Miguel Bernal Jimenez” (Morelia), Zilele Culturale ale Băncii Centrale Europene (Frankfurt), Expoziţiile Mondiale de la Aichi (Shanghai şi Yeosu), Gala Premiilor BAFTA (Londra).

Discografie: „Cântec pastoral” (Casa de discuri „Amori”, Lausanne, 1996), „Cântece de cătănie şi Hori” (Societatea de Concerte Bistriţa, 2000, 2003), „Horile vieţii” şi „Aşteptând Crăciunul” (Roton, 2005), „Grigore Leşe: Le chant de Lăpuş” (OCORA Radio France, Paris, 2009), „Grigore Leşe şi aromânii fârşeroţi din Cogealac” (A&A Records, 2011), „…De dragoste, de război, de moarte, de unul singur” (Humanitas Multimedia, 2011).

Grigore Lese carte 1Grigore Leşe: «Am scris cartea să mă arăt prin cuvânt, să spun că pe lume sunt oameni hâzi şi oameni mândri, că viaţa mea continuă să fie o poveste şi nu vreau să îmbătrânesc degeaba, că nu putem trăi în prezent invocând tot timpul trecutul, că trebuie să ai rădăcini. Am vrut să spun că viaţa îţi roade inima, că muzica nemăsurată ţine lumea, că dragostele nu-s furate şi trăiesc până la moarte, că lumea e legată cu lanţuri şi lăcăţi, că lumea asta e cu dovezi, în tine să nu te-ncrezi. Înainte de a mă cunoaşte a trebuit să mă risipesc. M-am risipit în muncă să nu ştiu cine sunt. Acum ştiu cine sunt. Şi am vrut să spun că un muzician poate scrie bine». (Sursa: Agerpres)