Săptămâna care se încheie a fost una specială, în privinţa evoluţiei războiului dintre Rusia şi Ucraina: liderul de la Kremlin a coborât pragul de utilizare al armelor nucleare ruseşti şi, de asemenea, SUA şi Marea Britanie au depăşit o altă linie roşie, stabilită de liderul de la Kremlin, permiţând Ucrainei să tragă asupra teritoriului Federaţiei Ruse cu rachete cu rază lungă de acţiune furnizate de Occident. De asemenea, a fost o săptămână în care preşedintele Vladimir Putin, adresându-se naţiunii joi seara, a ameninţat Marea Britanie, SUA şi orice altă ţară care alimentează Ucraina cu astfel de arme (rachete cu rază lungă de acţiune – ATACMS). Ce va fi, nu se ştie, ci doar se anticipează. Guvernele occidentale evaluează nivelul de ameninţare, în lumina avertismentelor lui Putin. Care în luna iunie sugera că Moscova ar putea înarma toţi adversarii Occidentului, dacă se va permite Ucrainei să lovească adânc în teritoriul Rusiei cu rachete occidentale cu rază lungă. Apoi a anunţat că va scădea pragul de utilizare al armelor nucleare, decretul fiind publicat în această săptămână. Acum şi această linie roşie a fost depăşită. În discursul său, adresat naţiunii, Vladimir Putin a confirmat că anterior fuseseră lansate rachete ATACMS furnizate de SUA şi rachete Storm Shadow de fabricaţie britanică, asupra ţintelor din teritoriul Rusiei. Mesajul său către aliaţii Ucrainei, din Occident, a fost clar: aceasta este o linie roşie despre care vorbesc serios. Vladimir Putin poate acţiona sub imperiul emoţiilor. El este în mod clar condus de resentimentele Occidentului şi pare hotărât să nu dea înapoi. Mai ştie că peste două luni Joe Biden va pleca din funcţie şi Donald Trump va veni la casa Albă. Acesta şi-a exprimat scepticismul cu privire la cerinţele militare ale Ucrainei. A mai spus că a discuta cu Vladimir Putin ar fi „un lucru inteligent”. La urechile lui Putin a sunat frumos. Ceea ce înseamnă că, în pofida celor mai recente ameninţări şi avertismente, Kremlinul ar putea decide împotriva unei escaladări. În speranţa că Donald Trump va ajuta la încheierea războiului, în condiţii benefice Rusiei. Dacă acest calcul se dovedeşte eronat, la fel s-ar putea şi răspunsul Moscovei. Reamintim că joi oraşul ucrainian Dnipro a fost lovit cu o rachetă convenţională, cu rază intermediară, cu numele de cod „Oreshnik”, capabilă să depăşească orice sistem de apărare. Pe măsură ce armata rusă avansează în estul Ucrainei, Kievul se confruntă cu două probleme: cum să oprească înaintarea şi cum să se pregătească pentru Donald Trump. A pierdut mult teritoriu din ceea ce ocupase, în regiunea Kursk. Ultimele decizii ale administraţiei Biden cu privire la folosirea minelor antiterestre sunt menite clar a ajuta Ucraina să-şi conserve teritoriul, atât al său, cât şi cel vremelnic ocupat în regiunea Kursk. Care ar putea apărea în negocierile preconizate, dacă aceasta este calea pe care Donald Trump intenţionează să o urmeze. La graniţele din 1990 nu se mai poate ajunge, dar dacă războiul se termină, oamenii încetează să mai moară. Donald Trump se gândeşte să-l numeacă pe Richard Grenel, ca trimis special pentru conflictul Rusia-Ucraina. Acesta a servit ca ambasador 2017-2021 în Germania şi a fost director interimar al informaţiilor naţionale. Deşi nu există nici o garanţie că Richard Grenel va accepta, el sugerase anterior un plan de pace care implica crearea unei zone autonome, opunându-se aderării Ucrainei la NATO.
