Triplă lansare de carte, la Biblioteca Aman

0
75

Foştii deţinuţi politic din Craiova, istoricii, oamenii de litere şi de arte precum şi toţi iubitorii de frumos şi adevăr sunt invitaţi vineri, la orele 11.30, la Biblioteca Judeţeană „Alexandru şi Aristia Aman”, Sala „Basarab Nicolescu”, la o triplă lansare de carte în cadrul Conferinţei internaţionale „Stat şi Societate în Europa”. Este vorba de trei lucrări de memorialistică, clasică şi vizuală, dedicate Părintelui Justin Pârvu şi istoricului craiovean Ştefan Ciuceanu, împreună cu memoriile din închisoare ale fiului său, binecunoscut academician Radu Ciuceanu, directorul Institutului Naţional pentru Studiul Totalitarismului al Academiei Române.

La aniversarea a 100 de ani de la naşterea Părintelui Justin Pârvu (1919 – 2013), fost preot militar pe Frontul de Est şi apoi deţinut politic în temniţele bolşevice timp de 16 ani, Editura Doxologia a Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei celebrează Centenarul “Părintele Justin” printr-un album de fotografie omagial realizat de fotografa Cristina Nichituş Roncea. “DUHOVNICUL – 100 de ani cu Părintele Justin. 100 de fotografii de Cristina Nichituş Roncea” cuprinde şi cuvinte despre marele duhovnic al Ortodoxiei româneşti şi moştenirea sa, venite din partea ierarhilor Bisericii naţionale, între care Patriarhul României, PF Daniel şi Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, IPS Teofan, cât şi ale apropiaţilor de la Mănăstirile ctitorite de Duhovnic în Munţii Neamţului, la Petru Vodă.

Şi graţie acestui Album „amintirea Părintelui Arhimandrit Justin Pârvu va rămâne vie în inimile credincioşilor, precum şi în inima mea, a celui care am avut bucuria de a mă împărtăşi de chipul său cel luminos”, a scris PS Ignatie, Episcopul Huşilor, mulţumind pentru bucuria oferită de portretele marelui duhovnic Justin Pârvu, realizate de Cristina Nichituş Roncea şi publicate „cu ocazia împlinirii a 100 de ani de la naşterea acestui mare Părinte al neamului nostru”.

“Albumul acesta este cu adevărat expresia acestei arte care scrie cu lumină, conform etimologiei termenului – foto-grafie. Este un Album scris cu lumină”, afirmă academicianul Ilie Bădescu, directorul Institutului de Sociologie al Academiei Române. „Viaţa Părintelui Justin Pârvu este o viaţă ştigată întru Hristos. Albumul impresionant al Cristinei Nichituş Roncea, de subintitulat PUTERE ŞI LUMINĂ, ilustrează cu har adevărul acesta”, afirmă scriitoarea Magda Ursache în Contemporanul.

„Este suficient să-l priveşti pe Părintele nostru în ochi şi prin intermediul unei fotografii ca să te trezeşti, să vii la viaţă. Şi am toată nădejdea că viitorul României va fi altul, dacă noi aceştia care avem curajul să-l privim în ochi pe Părintele Justin vom încerca să facem faptele lui”, conchide Monahul Filotheu Bălan, fost secretar personal al Părintelui Justin, în cuvântul său despre cum a ajuns o mireană “fotograf oficial” al bătrânului Duhovnic din Munţii Neamţului, de la poalele Ceahlăului.

Despre „Thalassa! Thalassa! Thalassa!”, volumul de memorii al academicianului Radu Ciuceanu, fost deţinut politic, ca şi Părintele Justin, lucrare publicată de Institutul Naţional pentru Studiul Totalitarismului, prozatorul D.R. Popescu scrie: „Cartea profesorului – scriitorului Radu Ciuceanu, despre tragedia atâtor ani petrecuţi prin închisorile devenite celebre în România, cuprinde, până la ultima ei filă, istoria ţării noastre din prima jumătate a secolului XX. O să întâlnim pagini fulminante despre răscoala ţăranilor din 1907, despre cele două războaie mondiale, despre casa regală, despre partidele politice perindate la putere, despre asasinarea atâtor conducători politici, despre soarta unor mari intelectuali băgaţi la zarcă, despre – ca să găsim un fi nal acestei fraze! – istoria şi geografia României din acest veac, ştiut fiind că nu de puţine ori, dacă nu întotdeauna, istoria şi geografi a sunt nu doar înfrăţite, ci îngemănate… Radu Ciuceanu, colindând ani de zile pe ruta Piteşti-Gherla-Aiud-Bucureşti etc.! – şi stând de vorbă cu o mulţime de zarcagii! – a descifrat, în hrăpăreţul timp al puşcăriilor – şi al tragicului exil în interiorul ţării sale! – care era faţa reală a timpului şi a patriei…”. D.R. Popescu mai apreciază în revista „Scrisul Românesc” că „Istoria rămâne ca o umbră pentru textierii cu doctorate la buzunar, ca o umbră pe care aceştia o boiesc după cum bate vântul, făcând, până la urmă, din istorie, o moară de vânturi! Dar iată că există oameni care nu şi-au pierdut amintirile, şi nici nu şi le-au precupeţit cu boierii politici; ei vin şi trag umbra hodorogită de pe istorie – şi fac să pătrundă lumina peste aceste neguri ce i-au obligat să-şi vadă zilele înghesuite între cele două ieşiri din inima patriei, una spre durere şi alta spre Libertate”,

În lucrarea sa despre „Un profesor pentru eternitate”, apăruta la editura INST a Academiei Române, Toma Rădulescu reuşeşte să desăvârşească cea mai completă biografie a celui care a fost Ştefan Ciuceanu. Profesorul Ciuceanu, tatăl academicianului Radu Ciuceanu, s-a născut la Craiova, acum 144 de ani, pe 4 octombrie 1875. A urmat Şcoala Obedeanu şi Liceul Carol I din Craiova (1893); Facultatea de Litere la Universitatea din Bucureşti (având ca prof. pe V.A. Urechia, Gr. Tocilescu şi N. Iorga); licenţiat în Ştiinţe istorice (1900). Absolvent al Şcolii Normale Superioare din Bucureşti. A fost profesor suplinitor de istorie şi geografie la Gimnaziul T. Vladimirescu din Târgu-Jiu (1899); profesor de istorie la Liceul Fraţii Buzeşti, Colegiul Carol I Craiova (1902), la Liceul Moise Nicoară din Arad (1922-1929) şi la Colegiul Carol I din Craiova. A fost fondator şi director al Muzeului şi Fundaţiei Aman din Craiova, înfiinţând Secţia de Etnografie şi Istorie (1910-1914). A îmbogăţit colecţiile cu piese preţioase printre care şi steagul judeţului Dolj. Prin aportul său imens, se înfiinţează, la Craiova, Muzeul de Antichităţi şi Etnografie al Olteniei (1915), Şcoala de învăţători Dimitrie Ţichindeal din Arad. A participat la înfiinţarea Institutului de Arheologie Olteană alături de C.S. Nicolaescu Plopşor, Al. Bărcăcilă şi alţii. A fost conferenţiar ascultat în cadrul Societăţii Prietenii Ştiinţei; colaborator permanent la revista Arhivele Olteniei (1922); membru în Comisia monumentelor istorice; membru în Comitetul de conducere al Institutului de Arheologie; profesor excepţional, animator cultural de frunte al Craiovei. A contribuit la organizarea Congresului Societăţii Numismatice Române (Craiova, 1934), după cum informează chiar Biblioteca Judeţeană „Alexandru şi Aristia Aman”, care a denumit şi o sală cu numele său.