Autorităţile sanitare iau în calcul includerea stomatologiei în programul naţional de prevenţie pentru a reduce incidenţa afecţiunilor, în special la copii. Asta în condiţiile în care, de câţiva ani buni, medicii dentişti atrag atenţia că se confruntă cu un număr tot mai mare de pacienţi cu afecţiuni ale dinţilor dintre cele mai grave.
Oficialii din Ministerul Sănătăţii s-au întâlnit, săptămâna aceasta cu reprezentanţii Colegiului Medicilor Dentişti din România, principala problemă discutată fiind includerea stomatologiei în programul naţional de prevenţie. Celelalte subiecte abordate au vizat importanţa sănătăţii orale şi impactul ei asupra sănătăţii publice, serviciile stomatologice incluse în pachetul de bază, precum şi modificarea prevederilor legale ce reglementează exercitarea profesiei. Un alt obiectiv îl reprezintă acoperirea cât mai largă a urgenţelor în domeniu prin existenţa unui cabinet de urgenţe stomatologice în Unităţile şi Compartimentele de Primiri Urgenţe, serviciu asigurat prin pachetul de bază.
Realitatea este că, în general din cauza lipsurilor materiale, cei mai mulţi pacienţi ajung la dentist doar atunci când durerile de dinţi devin insuportabile. În unele situaţii este însă prea târziu. Din păcate, însă, nu doar vizita la stomatolog pentru un control de rutină a devenit o raritate. Deficienţe sunt şi la capitolul spălat pe dinţi deşi nu mai este demult o noutate că afecţiunile orale reprezintă o problemă majoră de sănătate publică. În aceste condiţii era necesară inluderea stomatologiei în programul naţional de prevenţie.
Aceeaşi poveste: probleme de igienă dentară
Deocamdată stăm foarte prost la respectarea unor reguli minimale de igienă. Spre exemplu, în mod normal, aşa cum recomandă medicii, schimbarea periuţei de dinţi ar trebui să aibă loc o dată la 3 luni. Potrivit studiilor însă, în România, aceeaşi periuţă de dinţi se foloseşte timp de un an şi jumătate. În plus, deşi majoritatea românilor susţin că respectă regulile elementare de igienă dentară, declarând că îşi periază dinţii de două ori pe zi, studiile de piaţă arată că românii consumă de fapt puţin peste un tub de pastă de dinţi pe an (media naţională) şi aproape două tuburi pe an la nivel urban, în timp ce la nivel rural s-a calculat că se consumă în medie un tub de pastă de dinţi la aproape 6 ani.
Dintr-un studiu cu privire la starea de sănătate orală în România, a reieşit că aproape 80% dintre respondenţi au probleme dentare şi apariţia cariilor este cea mai frecventă afecţiune.
Studiul relevă faptul că 4 din 10 persoane prezintă probleme cauzate de placa dentară bacteriană, iar 3 din 10 au respiraţia urât mirositoare şi dinţi sensibili. Cele mai frecvente simptome pentru dinţi sensibili sunt durerile apărute în momentul în care mănâncă produse reci sau calde (91%), urmate de durerea produsă de consumul produselor dulci/acre (50%) sau atunci când intră în contact cu aerul rece (47%). Cei cu probleme ale gingiilor au prezentat în cea mai mare parte sângerarea gingiilor după periaj, iritarea gingiei şi inflamaţii ale acesteia.
72% dintre pacienţii cabinetelor stomatologice au carii
Cert este că numai 3,5% din populaţia României prezintă toate cele şapte aspecte ale sănătăţii dinţilor: respiraţie proaspătă, gingii sănătoase, fără tartru, fără carii, fără placă bacteriană, fără carii de colet şi fără pete. De asemenea, statisticile medicale arată că 72,1% dintre români au carii dentare, 40,6% tartru, 52% placă dentară, 44,9% nu au o respiraţie proaspătă, 26,1% au pete pe dinţi, 20,9% prezintă carii de colet şi 39,7% nu au gingiile sănătoase.
În ceea ce priveşte diferenţele de comportament între restul europenilor şi români la capitolul vizită la medicul dentist, cifrele vorbesc de la sine. Cei mai mulţi dintre occidentali merg la stomatolog pentru control de rutină sau tratament de curăţare. În România, motivele ultimei vizite la medicul dentist au fost controlul de rutină sau tratamentele de curăţare (27%), tratamentul de rutină (31%) şi tratamentul de urgenţă (40%).
