Austeritatea împinge Grecia într-o spirală care aminteşte de Marea Depresiune a anilor ’30

0
322

Grecia a intrat într-o spirală care aminteşte de declinul economic al Statelor Unite şi Germaniei din timpul Marii Depresiuni a anilor ’30, iar recâştigarea competitivităţii pare aproape imposibilă prin austeritate, fără măsuri ambiţioase de stimulare a economiei. Economia elenă s-a restrâns cu 18,4% în ultimii patru ani, iar FMI anticipează o nouă contracţie în 2013, de 4% din PIB, potrivit Bloomberg. Guvernul încearcă să-şi reducă deficitul şi datoriile prin măsuri de austeritate asumate în cadrul a două acorduri de finanţare externă, în valoare totală de 240 miliarde euro.

Declinul de 18,4% este cel mai grav înregistrat într-o economie dezvoltată în ultimii 30 de ani. Economia SUA s-a contractat cu 27% în perioada 1929-1933, potrivit Biroului de Analiză Economică de la Washington. „Austeritatea a distrus veniturile din taxe, împiedicând chiar realizarea efectului scontat (n.r. – scăderea deficitului bugetar). Însă austeritatea nu mai poate fi evitată, deoarece nu se mai pot împrumuta, iar deficitele trebuie finanţate”, comentează pentru Bloomberg analistul Charles Dumas, preşedintele Lombard Street Research, companie de consultanţă cu sediul la Londra.

Scăderea salariilor şi pensiilor a alimentat tensiuni sociale în Atena şi alte mari oraşe elene, care au propulsat politicieni cu doctrine „anti-străini”, notează Bloomberg, făcând referire la partidul de extremă dreapta Zori de Aur. Formaţiunea neonazistă a câştigat în această vară 18 locuri în Parlamentul de 300 de membri, fiind susţinută de aproximativ 14% din voturile electoratului. „Partidul intră astfel în rivalitate cu Siryza, principala forţă de opoziţie, cu o doctrină inspirată din marxism, duelul amintind de lupta dintre nazişti şi comunişti în timpul Republicii de la Weimar (din Germania anilor ’20)”, notează Bloomberg. „Experienţa anilor ’30 ne spune că trebuie să stimulezi creşterea economică. Ascensiunea extremei drepte în Grecia nu este ceva efemer, care va dispărea odată cu sfârşitul crizei. Şi este foarte periculos dacă această ascensiune va deteriora relaţiile Greciei cu vecini ca Turcia sau Macedonia”, spune Vassilis Monastiriotis, profesor de economie politică la London School of Economics.