Pase scurte / Pase lungi: Mister Jurgen Klopp – The Best!

0
103
Jurgen Klopp, 52 ani, a fost declarat aseară, în cadrul ceremoniei FIFA The Best, de la Milano, antrenorul anului. După multă vreme, moment insolit, antrenorul „cormoranilor” a apărut „la papion”, în spaţiul public şi a zâmbit, cum o face frecvent, la conferinţele sale de presă. Un titlu pe deplin meritat, poate şi aşteptat, deşi şi l-a mai adjudecat în 2013, pentru antrenorul echipei care a câştigat ultima ediţie a Ligii Campionilor cu F.C Liverpool şi a avut un sezon competiţional fascinant, urmărit de suporterii echipei, încrezători până în ultimul moment în cucerirea titlului, cu aportul lor teribil. Cu o singură înfrângere, în 38 de etape, în Premier League, F.C. Liverpool s-a clasat finalmente pe locul secund, la un punct distanţă, după Manchester City, aceasta cu… 4 înfrângeri. Ce paradox: echipa care a „încurcat-o” (0-0), chiar pe teren prorpiu, în martie a.c., a fost… concitadina sa, Everton. Antrenor fabulos, „constructor” de echipe, cult, cu o licenţă la Universitatea Goethe din Frankfurt, (1995) cu o teză pe tema „mersului pe jos”, numit de expertul “Bild”, Mario Basler, internaţional şi fost jucător la Bayern Munchen „Barak Obama alb” pentru cantitatea excesivă de inteligenţă şi cunoştiinţe, Jurgen Klopp, cu alura sa impreasionantă (1,93 m) fascinează de-a dreptul, în toate împrejurările, prin dezinvoltură şi empatia faţă de jucătorii săi. Consideră că studiile universitare l-au salvat de la o ratare timpurie ca antrenor, meserie în care l-a avut ca mentor pe Wolfgang Frank, primul său antrenor A pierdut trei finale de cupe europene, două în C1 cu Borussia Dortmund (2013 – pe Wembley cu Bayern Munchen, 1-2) şi Liverpool (2018, cu Real Madrid, la Kiev, 1-3) şi una în C3, cu F.C Liverpool (1-3 cu F.C. Sevilla, în 2017). Singurele echipe pe care le-a antrenat: Mainz (2001-2008), Borussia Dortmund (2008-2015) şi în prezent F.C. Liverpool (din 2017). Nu va mai antrena nici o altă echipă în Premier League, la expirarea contractului în 2021, şi probabil va prelua reprezentativa Germaniei, dacă nu cumva… a Quatarului. În 2011 şi 2012 a fost declarat antrenorul anului în Germania. Cartea lui Raphael Honigstein, expertul numărul unu din Marea Britanie în fotbalul german, editorialist la The Guardian „Klopp – fotbal în ritm de heavy metal”, apărută anul trecut în limba română, nominalizată la premiul „Carte fotbalistică a anului” vrăjeşte de-a dreptul. Jurgen Klopp este antrenorul care transformă jucători în câştigători, care scoate ceva în plus de la majoritatea dintre ei, fermecând deopotrivă jurnalişti şi suporteri. La Dortmund a făcut o echipă frumoasă din cale afară, cu Mario Gotze, Marco Reus, Kagawa, Gundogan, Lewandowsky, dar a fost “lucrat” de bavarezi pe cât le-a stat în putinţă. După ultimul campionat, în care a suferit enorm, la Dortmund şi-a luat un an sabatic, dar n-a rezistat fiind ademenit de F.C. Liverpool. Poate fi şi nemilos şi extrem de hotărât, cum a probat-o cu internaţionalul francez Mamadou Sakho, trimis acasă, dintr-un turneu al echipei Liverpool în SUA, şi scos ulterior din lot, temperamentul său efervescent ieşind mereu la suprafaţă. Lui Thomas Tuchel, care i-a succedat la Borussia Dortmund, nu i-a venit să creadă, i-a fost imposibil să accepte rezultatul, într-o partidă directă, de-a dreptul nebună pe Anfield (4-3) cum poate mobiliza publicul. „Nu pot să explic, pentru că nu există explicaţii logice. Emoţiile au adus victoria în acestă zi” a spus el privind în gol copleşit de o dezamăgire cumplită. Raphael Honigstein pare aşezat în spatele scenei, pe Anfield, după ce-şi începe povestea în Pădurea Neagră, unde Jurgen Klop, ca jucător, cu abilităţi de divizia a 4-a şi creier de prima divizie, -“capul era de Bundesliga dar, picioarele erau de Landesliga”- ajunge antrenor, întâmplător, la Mainz, echipă pe care o promovează din a treia încercare în Bundesliga: „În 2002 am avut un punct mai puţin, în 2003 am avut un gol mai puţin. Promovarea în cel de-al treilea sezon a fost cel mai mare miracol dintre toate”. Întreg oraşul a explodat. Mainz este un oraş emoţional, datorită carnavalului jucătorilor cărora le place să petreacă şi sunt foarte mândri, însă nimeni nu mai trăise aşa ceva, precum în acea duminică. Lacrimi în ochii tuturor, mame ce-şi strângeau la piept copiii, promiţând că îi vor boteza cu numele lui. Jurgen Klopp ar fi putut să ajungă un celebru comentator de televiziune, fiindcă interpretase rolul de expert în studioul televiziunii de stat ZDF şi făcuse o impresie excelentă, impresionându-l pe Franz Bekenbauer. De fapt ZDF era deţinătoarea drepturilor pentru Cupa Confederaţiilor din 2005, ca un test înainte de Cupa Mondială din 2006. Rivalii lor de la ARD contau pe cuplul de câştigători ai multor premii jurnalistice, format din Gerhard Delling, prezentator, şi expertul Gunter Netzer, fostul conducător de joc al reprezentativei Germaniei, în 1972. La ZDF numele cel mai important fusese Frank Bekenbauer, însă poziţia de preşedinte al comitetului de organizare nu-i mai permitea disponibilităţi pentru câteva transmisiuni. Când “Kaiserul” a simţit “zăcământul” de inteligenţă al lui Jurgen Klopp l-a acceptat, şi toată lumea înţelegea despre ce este vorba. Prin stilul său relaxat, dezinvolt, dar în acelaşi timp cu substanţă, a schimbat felul de a privi fotbalul şi telespectatorii se simţeau emancipaţi. Transmisiunea ZDF a democratizat discursul public cu privire la joc. Rezultatele lui Jurgen Klopp la Mainz şi mandatul său triumfător ca antrenor naţional de la televizor au deschis uşile pentru mulţi antrenori anonimi care urmau să aibă succes în Bundesliga, precum Thomas Tuchel şi Julian Nagelsmann. La venirea lui la F.C. Liverpool a lansat un mesaj cheie, către suporteri, invitându-i să treacă de la îndoială la credinţă. A promis fotbal în viteză maximă, pentru a crea o furtună emoţională pe stadion, dar a spus: „Sunt un tip normal din Pădurea Neagră. Sunt The Normal One”. Cu personalitatea sa accentuată şi cu zâmbetul de 1000 MW este omul care vinde bilete, adică aduce lumea la stadion. Mulţi dintre mândrii locuitori ai oraşului Liverpool, un oraş al clasei muncitoare, ar fi încântaţi să afle că şvabul are convingeri asemănătoare cu ale lor. „Nu pot spune că mă pricep la politică, dar sunt de stânga evident. Mai mult de stânga, decât de centru” a declarat în 2009. „Eu înţeleg politica astfel: dacă mie îmi merge bine, vreau ca şi ceilalţi să trăiască bine. Dacă este ceva ce nu voi face în viaţă, acela este că nu votez cu cei de dreapta”. Aseară, după decernarea trofeului, de cel mai bun antrenor al anului trecut, considerat de FIFA, Jurgen Klopp s-a alăturat proiectului “Common  Goal” şi va dona 1% din salariu fundaţiei care face opere de caritate pentru copii defavorizaţi. După Juan Mata, Mats Hummels, Giorgio Chellini, Julian Nagelsmann, a făcut acest gest prin care a rupt reţelele de socializare, cum menţionează Liverpool ECHO. Dacă va câştiga campionatul, şi momentan Liverpool conduce în Premier League, îi va depăşi pe Rafael Benitez şi Gerard Houlier. Ar deveni un zeu absolut, i s-ar ridica o statuie în cinstea lui. Liverpool este un oraş cu picioarele pe pământ, unde reverberează, încă, Beatles-ii şi “You’ll Never Walk Alone“, celebrul imn al bătrânei echipe a minerilor, egalat poate doar de înflăcăratul imn naţional “God save the Queen” pe Wembley. Îţi aminteşte cine eşti, îţi aminteşte de unde ai plecat. Jurgen Klopp nu cântă la propria trompetă, îşi face meseria cu o conştinciozitate germană, şi este pasionat de fotbal. Ştie că vine din Pădurea Neagră. Şi injecţia de energie adusă de Klopp în fotbalul european, în opinia ziarului Frankfurter Rundschau anunţă “o nouă şcoală germană de fotbal”.