BRICS un competitor pentru G7!

Cel de al 15-lea summit al BRICS, această grupare informală a 5 mari naţiuni „emergente”, al căror singur punct comun real este ambiţia de a propune o altă ordine internaţională, dominată astăzi de cele mai puternice economii de pe planetă, s-a deschis marţi 22 august, la Johannesburg, fără prezenţa lui Vladimir Putin. Care în baza unui mandat de arestare, emis de Curtea Penală Internaţională, pentru deportarea copiilor ucrainieni în Rusia –faptă asimilată drept crimă de război- nu şi-a asumat riscul unei călătorii în ţara gazdă, deşi Rusia este una din cele 5 ţări implicate în acronimul BRICS. S-a adresat de la distanţă, în sistem video, şi a prezentat participanţilor la summit, printr-un mesaj video priorităţile preşedenţiei BRICS a Rusiei, care începe anul viitor, stăruind asupra procesului de dedolarizare, în relaţiile dintre ţările BRICS, devenit ireversibil, cifrei de afaceri comerciale dintre ţările membre şi Rusia (230 miliarde dolari), direcţionarea fluxurilor de transport şi logistică către partenerii de încredere, o cooperare mai strânsă pentru aprovizionare stabilă cu resurse alimentare şi energetice. BRICS se doreşte omologul blocului occidental care încearcă, potrivit lui Serghei Lavrov, „în zadar” să-şi menţină hegemonia, lăudând cu forţă rolul Rusiei, „stat-civilizaţie” în formarea unei ordini mondiale multipolare şi mult mai justă. Însumând 40% din populaţia planetei şi aproape un sfert din PIB-ul acesteia, BRICS prin ponderea demografică şi economică semnificativă are pretenţia de a se opune SUA, UE şi Japoniei. Numai că ceea ce uneşte ţările BRICS este minat de ceea ce le desparte. De pildă, China de India, Rusia de Brazilia. Temele cheie ale forumului au inclus probleme legate de posibila extindere, agenda globală şi regională, perspectivele dezvoltării pe mai departe a parteneriatului BRICS. Într-un articol apărut în mai multe publicaţii din Africa de Sud, înaintea sosirii la Johannesburg, unde a fost întâmpinat de preşedintele Cyril Ramaphosa, Xi Jinping a transmis Africii următorul mesaj: „Nu ar trebui să ne temem de nicio hegemonie, colaborând unii cu alţii ca parteneri reali, pentru a impulsiona relaţiile noastre, în mijlocul peisajului internaţional în schimbare. Potrivit preşedintelui Xi Jinping China va încerca să depună eforturi pentru realizarea unor progrese în procesul de aderare a Uniunii Africane la G20 în acest an.

O renaştere în apogeul războiului din Ucraina

Cu un rol geo-politic reînnoit şi de o atractivitate interesantă, într-un context de ruptură, tot mai mare, între Occident şi restul lumii, summit-ul BRICS de la Johannesburg este considerat cea mai mare întâlnire din istoria şefilor de stat şi de guvern din lumea non-occidentală. Reuneşte peste 60 de state din Sudul Global, care se opun într-un fel sau altul actualei ordini mondiale şi caută mecanisme alternative de cooperare. Acronimul BRIC a fost folosit pentru prima dată în 2001, de Jim O’Neill, economist la Goldman Sachs, pentru a se referi la patru economii cu creştere rapidă şi în stadii comparabile de dezvoltare: Brazilia, Rusia, India şi China. Abia în 2009, liderii acestor ţări au început să se întâlnească la summit-uri şi să oficializeze relaţia lor, invitând ulterior Africa de Sud să li se alăture. Locul BRICS în economia mondială a crescut constant în ultimii ani şi conform estimărilor FMI, acest grup de 5 puteri emergente ar avea o pondere economică mai mare decât a celor 7 ţări industrializate, planeta G7 (SUA, Japonia, Germania, Franţa, Regatul Unit, Italia şi Canada). Ponderea BRICS în PIB-ul mondial (calculată în paritatea puterii de cumpărare) a crescut de la 20% în 2003 la 32% în 2023. În timp ce, paralel, cea a ţărilor G7 a scăzut de la 42% la 30%. La nivelul PIB-ului pe cap de locuitor, BRICS rămâne mult în urma economiilor G7, cu o valoare de 3 ori mai mică.

Un club monetar împotriva gigantului american

În afară de o voinţă exprimată de a lupta împotriva hegemoniei SUA, cele 5 ţări (China, Brazilia, India, Rusia şi Africa de Sud), cu profiluri diferite, doresc o monedă comună, poate pe modelul euro. În iunie anul trecut, în cadrul summit-ului pentru un nou pact financiar de la Paris, preşedintele brazilian Luiz Inacio Lula da Silva a criticat public hegemonia americană asupra acordurilor comerciale şi a propus crearea unei monede pentru grupul BRICS. Ruptura de dolar este o problemă crucială pentru ţările periferice ale sistemului monetar internaţional. Repetăm: BRICS reprezintă un sfert din PIB-ul mondial şi 42% din populaţia lumii. Comerţul dintre China şi Rusia a explodat, Beijingul este de asemenea clientul nr. 1 pentru exporturile braziliene. Cu toate acestea, dacă principiul pare bine definit, conturul proiectului rămâne neclar. Mai degrabă ne aflăm în faţa unor declaraţii politice. Este greu de imaginat o arhitectură armonioasă între China şi Rusia, ţări cu guvernări autoritare, şi Brazilia, India, Africa de Sud de culturi democratice, care doresc în acelaşi timp, relaţii comerciale, cât mai avantajoase cu Occidentul. Un mare inconvenient privind ţările BRICS este acela că datorită statutului său China ar dori să deţină controlul asupra monedei unice. Se află nu doar într-o poziţie asimetrică, din punct de vedere al dimensiunilor şi capacităţilor tehnologice, ci şi într-o dezechilibrare dinamică pentru celelalte. Există multe întrebări fără răspuns, când vine vorba de materializarea intenţiei. Pentru ca o monedă comună să funcţioneze mai este nevoie şi de acordul principalilor jucători comerciali: corporaţiile. Ar fi dispuse acestea să renunţe la dolar? Chiar şi înainte de invazia Ucrainei, Occidentul şi-a demonstrat în mod repetat capacitatea de obstrucţionare economică a adversarilor săi. În ciuda potenţialelor obstacole, din punct de vedere economic inventarea unui întreg sistem monetar rămâne incitantă. O monedă comună rămâne un proiect pe termen lung. Redesenează o multi-polaritate a lumii.

15 cereri de aderare din care vor fi aprobate maxim 5!

Pentru Financial Times, Dilma Rousseff, fost preşedinte al Braziliei şi actualul preşedinte al Noii Bănci de Dezvoltare (NDB) a explicat obiectivele instituţiei pe care o conduce, din martie anul trecut. Noua Bancă de Dezvoltare BRICS intenţionează să înceapă să acorde împrumuturi în monedele locale, în special în valute din Africa de Sud şi Brazilia, ca parte a unui plan de reducere a dependenţei de dolar şi de promovare a unui sistem financiar internaţional multi-polar. „Monedele locale nu sunt alternative la dolar. Sunt alternative la un sistem. Până acum sistemul era uni-polar şi va fi înlocuit cu un sistem multi-polar”. Proiectul permite un împrumut –anul acesta- între 8 şi 10 miliarde dolari. Preşedinta Noii Bănci de Dezvoltare BRICS a explicat că spre deosebire de Banca Mondială şi FMI, Banca pe care o conduce nu stabileşte pre-condiţii politice. Are în vedere cereri de aderare din 15 ţări, dar e posibil să aprobe doar 4 sau 5, pe care a refuzat să le numească. BRICS a înfiinţat banca proprie în 2015 ca o alternativă la instituţiile financiare dominate de SUA (FMI şi Banca Mondială).

„Cele 5 ţări sunt acum motoare puternice ale creşterii globale” a declarat preşedintele sud-african Cyril Ramaphosa, la sfârşitul primei zile a summit-ului. Ţările blocului contestă supremaţia politică a SUA şi UE, o revendicare exacerbată de războiul din Ucraina. Africa de Sud, China şi India nu au condamnat ofensiva rusă, iar Brazilia a refuzat să trimită arme în Ucraina sau să impună sancţiuni Rusiei. Preşedintele sud-african Ramaphosa a reafirmat cu forţă poziţia nealiniată a Pretoriei, menţionând că ţara sa nu va fi atrasă într-o competiţie între puterile mondiale.