Fostul cancelar longeviv al Germaniei (16 ani în mandat) Angela Merkel va fi la Bucureşti, marţi 1 septembrie, 2026, în Sala Mare a Ateneului Român, pentru a-şi lansa volumul de memorii „Libertate. Amintiri 1954-2021”. În Germania, volumul a fost lansat… în urmă cu doi ani, la 26 noiembrie, ispititoare fiind dezvăluirile referitoare la Vladimir Putin, la care Angela Merkel reunoştea că „simţul dreptăţii” i-a produs o puternică impresie. „I-am admirat sentimentele de neprihănire”. Şi în context amintea, dacă referirile au mai rămas, discursul lui Vladimir Putin la Conferinţa de Securitate de la Munchen din 2007, când a fost impresionată. Nu este prima vizită, la Bucureşti, a fostului cancelar, fiindcă s-a mai aflat în capitala României, la 12 octombrie 2010 pe când era în mandatul de cancelar şi la Universitatea „Babeş Boliay” din Cluj-Napoca i-a fost decernat titlul de Doctor Honoris Causa. Relaţiile Angelei Merkel cu Vladimir Putin, care i s-au reproşat ulterior, pe diferite tonuri, benefice economiei germane, răstălmăcite din vari motive şi pe fondul nevralgicelor sale relaţii cu actualul cancelar Friedrich Merz, mult timp marginalizat, dar şi a războiului din Ucraina, vor suscita cu siguranţă discuţii. Lansarea volumului menţionat, în cadrul unui eveniment botezat „Angela Merkel în dialog cu Emil Hurezeanu” are şi un caracter… uşor lucrativ, în sensul că accesul în Sala Mare a Ateneului Român presupune cumpărarea volumului menţionat, semnat de Angela Merkel, dar scris în colaborare cu consiliera sa politică, Beate Bauman. Un bilet de acces general, care include o carte cu autograf, costă 99,99 lei, varianta, fără autograf, costă 69,99 lei, ceea ce înseamnă că doar autograful costă… 30 de lei. Destul de ieftin, destul de puţin, pentru anvergura inimitabilă a fostului cancelar, o voce distinsă a Europei, venită cum spuneam, încruntată în 2010 la Bucureşti, pentru discuţii destul de nervoase cu premierul Emil Boc şi preşedintele Traian Băsescu, spre deosebire de predecesorul său Gerhard Schroder, venit în 1999 şi 2004, destins şi încrezător în proiecţia unor relaţii economice şi politice statornice. O bună parte din biografia Angelei Merkel o regăsim în cartea lui Kati Marton „Doamna cancelar: Remarcabila odisee a Angelei Merkel” (ed. Litera, 2022). Angela Merkel a fost indiscutabil un actor politic de o fermitate şi o ţinută impresionantă, în momentele de vârf ale crizei financiare. Filmul lui Costa Gavras „Adults in the room” surprinde genial psihologia unor politicieni greci naivi, veniţi prin vot popular, care au crezut că pot negocia cu eurobirocraţii de la Bruxelles. Promovarea volumului de memorii este prevăzută a dura 90 de minute şi mai mult ca sigur întrebările vor fi astfel selectate, încât să nu se cantoneze în exclusivitate la relaţia privilegiată Berlin-Moscova. Mai ales că, într-un interviu acordat Die Zeit, în decembrie 2022, fostul cancelar Angela Merkel a declarat că acordul de la Minsk din 2014 a fost o încercare de a oferi timp Ucrainei pentru înarmare, declaraţie ce a generat ulterior dezbateri aprinse. Tot Angela Merkel a mai recunoscut că aşa-numitul concept „multikulti” nu a funcţionat şi că imigranţii trebuie să facă mai mult pentru a se integra. Comentariile târzii pe fondul creşterii sentimentului anti-imigraţie din Germania încă nu s-au stins, şi Angela Merkel care şi-a mai lansat volumul (apărut la Editura Litera) la Berlin, Washington, Budapesta și Atena, rămâne un „om de stat” de impozantă ţinută. De vocea şi flerul ei, UE ar avea nevoie şi astăzi.
