La finele săptămânii trecute, în localitatea Kladovo, de pe malul celălalt al Dunării, un grup de români inimoşi au declanşat Asociaţie, care se luptă pentru drepturile tuturor românilor din Serbia. Aşa s-a înființat Asociația EUDAVA-CLADOVA. În oglidă, în judeţul Mehedinţi, la Dr Tr Severin, mai fiinţează de ceva vreme o Asociație cu același nume, iar cei care au participat la eveniment, au spus că este un moment înălţător, pentru că nu se mai simt singuri.
Procesul de asimilare a comunităţii româneşti din Valea Timocului este foarte activ, în ciuda angajamentelor Serbiei de a respecta drepturile acestei minorităţi. Este semnalul de alarmă tras de mai mulţi lideri ai românilor din Timoc. În Serbia de Răsărit sau cum o ştie toată lumea de Valea Timocului, trăiește o comunitate ce numără neoficial circa 300.000 de etnici români, în peste 150 de sate cu populație majoritară românească. Deşi, din datele oficiale numărul acestora Lupta lor cu sistemul și asimilarea a impresionat opinia publică din România.
Belgradul le-a suspendat românilor din Valea Timocului aproape toate drepturile
Timocul sârbesc are o populație de 712.050 de locuitori. Majoritatea populației este oficial de etnie sârbă, însă există un grup reprezentativ de români (oficial sunt împărțiți între vlahi și români), care numără 35.330 de persoane (5,9%). Organizațiile românești din estul Serbiei ridică însă numărul la 250.000 de locuitori. Populații semnificative de români se regăsesc la Kucevo (28,3%), Boljevac (26,7%), Zagubica (22,4%), Bor (18,2%), Majdanpek (12,2%), Petrovac (10,9%), Golubac (9,9%), Negotin (7,5%) și Zajecear (4,8%). Trist este că Belgradul le-a suspendat românilor din Valea Timocului aproape toate drepturile; statul nu le asigură școală cu predare în limba maternă, nu le permit să-și construiască biserici etc. În unele zone locuite de români, după anul 2000, au fost instalați refugiați sârbi din foste provincii iugoslave, intervenindu-se asupra proporțiilor naționale, în defavoarea românilor.
Avem o asociație românească
Lupta fraţiilor noştri de acolo pentru afirmarea identității culturale, lingvistice și religioase românești a sensibilizat multe ONG-uri din România. Ajutorul acestora este de cele mai multe ori neprețuit, iar schimburile culturale și artistice țin aprinsă flacăra românismului în Serbia de Răsărit. La Kladovo fiinţează o filială a Bibliotecii Judeţene Alexandru şi Aristia Aman din Craiova.
Totuși, ca o premieră, avem o asociație românească ce a reușit practic să dea naștere, simbolic, unei „fiice”, la Kladovo, o zonă cu 22 de sate a căror populație este în proporție de peste 80 la sută formată din etnici români. EUDAVA a reușit să inspire un grup de români din Kladovo care au înființat, chiar pe 1 Decembrie 2018, în Serbia, Asociația EUDAVA – CLADOVA. Sâmbătă, 20 aprilie 2019, aceasta a susținut prima ei activitate oficială.
Acest site utilizează cookie-uri | Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.Sunt de acord
Procesul de asimilare a comunităţii româneşti din Valea Timocului este foarte activ, în ciuda angajamentelor Serbiei de a respecta drepturile acestei minorităţi. Este semnalul de alarmă tras de mai mulţi lideri ai românilor din Timoc. În Serbia de Răsărit sau cum o ştie toată lumea de Valea Timocului, trăiește o comunitate ce numără neoficial circa 300.000 de etnici români, în peste 150 de sate cu populație majoritară românească. Deşi, din datele oficiale numărul acestora Lupta lor cu sistemul și asimilarea a impresionat opinia publică din România.
Timocul sârbesc are o populație de 712.050 de locuitori. Majoritatea populației este oficial de etnie sârbă, însă există un grup reprezentativ de români (oficial sunt împărțiți între vlahi și români), care numără 35.330 de persoane (5,9%). Organizațiile românești din estul Serbiei ridică însă numărul la 250.000 de locuitori. Populații semnificative de români se regăsesc la Kucevo (28,3%), Boljevac (26,7%), Zagubica (22,4%), Bor (18,2%), Majdanpek (12,2%), Petrovac (10,9%), Golubac (9,9%), Negotin (7,5%) și Zajecear (4,8%). Trist este că Belgradul le-a suspendat românilor din Valea Timocului aproape toate drepturile; statul nu le asigură școală cu predare în limba maternă, nu le permit să-și construiască biserici etc. În unele zone locuite de români, după anul 2000, au fost instalați refugiați sârbi din foste provincii iugoslave, intervenindu-se asupra proporțiilor naționale, în defavoarea românilor.
