Preşedintele Klaus Iohannis a participat, ieri, la şedinţa de bilanţ privind activitatea Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) pe anul 2016, alături de ministrul interimar al Justiţiei, Ana Birchall, procurorul general, Augustin Lazăr, procurorul-şef al DIICOT, Daniel Horodniceanu, preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, Mariana Ghena şi preşedintele ÎCCJ, Cristina Tarcea. Conducerea SRI nu a fost invitată în contextul deciziei CCR privind realizarea interceptărilor.
Directorul SRI, Eduard Hellvig a lipsit ieri de la prezenţarea bilanţului de activitate al DNA, acelaşi eveniment la care el, anul trecut, ţinea un discurs în care spunea că „În România corupţia nu mai poate fi un mod de viaţă”
Purtătorul de cuvânt al SRI, Ovidiu Marincea, a declarat că SRI nu mai participă la activităţile DNA, deoarece , după decizia CCR din martie 2016, care a interzis ca interceptările şi filajul în dosarele DNA să fie operate de SRI, cele două instituţii nu mai lucrează împreună. „După cum bine stiti, la bilantul parchetelor sunt invitati parteneri institutionali care colaboreaza cu acestea in mod direct, in vederea indeplinirii misiunilor lor prevazute de lege. In urma deciziei CCR din martie 2016, SRI nu mai colaborează cu parchetele, in afara de spetele care privesc strict aspecte legate de securitatea nationala. De aceea, nici la bilantul DIICOT si nici la cel al DNA, domnul director Eduard Hellvig nu a fost prezent”, a spus Marincea
Procurorul şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, a declarat, ieri, că valoarea sechestrelor puse în anul 2016 este de 667 milioane de euro, menţionând că o treime dintre persoanele trimis în judecată au avut funcţii de conducere.
“În România multă lume declară că susţine lupta anticorupţie. Dar am văzut cu toţii cât de mult contează stabilitatea legislaţiei. Cât de repede pot fi anulate eforturile şi munca întregului sistem de Justiţie, nu doar cele ale procurorilor DNA. 2016 a fost un an dificil, caracterizat prin provocări legislative, atacuri fără precedent la adresa activităţii şi a procurorilor DNA. Cu toate acestea, datele statistice arată o creştere a eficienţei activităţii DNA. Au fost trimişi în judecată peste 1.270 de inculpaţi pentru fapte de corupţie la nivel înalt şi mediu… “, a declarat Kovesi.
Procurorul general al României, Augustin Lazăr, a declarat ieri, la bilanţul DNA, că relaxarea legislaţiei pentru funcţionarii publici nu s-ar justifica în contextul în care faptele comisie de aceştia nu scad. “Dacă observăm că faptele comise de funcţionari publici nu scad şi că avem volum substanţial de fapte de abuz în serviciu, neglijenţă, conflict de interese, nu am putea să înţelegem raţiunea de a relaxa legislaţia pentru funcţionarii publici pentru a avea un stat român modern la nivel european. Un astfel de iniţiator trebuie să ne şi explice”, a spus Augustin Lazăr.
Preşedintele ÎCCJ, Iulia Cristina Tarcea, a declarat la bilanţul DNA că instituţia reprezinta pilonul central în lupta împotriva corupţiei, precizând că nu crede că România este cea mai coruptă ţară din Europa.
“Trebuie să fim conştienţi că, la momentul actual, DNA reprezezintă pilonul central în lupta împotriva corupţiei şi trebuie să rămână aşa atât timp cât fenomenul corupţiei nu va fi eradicat. A vorbi în acest moment despre eradicarea corupţiei mi se pare o utopie. Fenomenul corupţiei este specific fiecărei societăţi, metodele de combatere sunt diferite. (…) Există percepţia corupţiei chiar şi atunci când de fapt nu există corupţie, asta atunci când nu există educaţie şi pregătire corespunzătoaee…. “, a declarat preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ), Cristina Tarcea.
Preşedintele CSM, Mariana Ghena, care este şi reprezentant al instanţei supreme în consiliu, a declarat ieri la bilanţul DNA, că a judecat cauze de corupţie în care a dispus şi achitări însă niciodată nu a judecat dosare fabricate. “DNA este o structură dinamică a sistemului judiciar. Corupţia poate fi un factor de erodare a statului…Munca procurorilor şi magistratilor nu este deloc comodă sau lipsita de expunere. CSM a intervenit şi va interveni prompt în toate situaţiile cu potenţial de afectare a independeţei justiţiei şi magistraţilor. Justiţia se înfăptuieşte prin instanţele judecătoreşti. CSM este conştient de rolul important în sprijinirea luptei anticorupţie. Ca judecător am judecat multe cauze de corupţie şi am pronunţat şi achitări dar niciodată nu am judecat cauze prefabricate, fabricate. Care ar mai fi menirea noastră de magistraţi chemaţi să respecte şi să aplice legea?”, a declarat Mariana Ghena la bilanţul DNA.
