Un detaliu oarecum surprinzător, dar sugestiv, în criza ucrainiano-rusă: la câteva ore după convenirea unei înlniri între ministrul rus al Apărării, Serghei Şoigu, cu omologul său britanic Ben Walace, la Moscova, după ce ultima –de aceste fel- avusese loc la Londra în 2013, urmând a se stabili doar detaliile practice ale reuniunii, a venit „bomba”. Regatul Unit a acuzat sâmbătă, Moscova, prin şeful diplomaţiei de la Londra, Liz Truss, de încercarea instalării unui lider pro-rus la Kiev, în intenţia „ocupării” Ucrainei. Declaraţia a survenit, după întâlnirea de la Geneva, dintre Antony Blinken şi Serghei Lavrov, menită să amorseze o detentă a tensiunilor după săptămâni de escaladare verbală. O întâlnire care a dat unele speranţe lui Antonio Guterrez, secretarul general al ONU, că o incursiune militară „nu va avea loc”. Moscova a calificat imediat comunicatul abraziv, dar şi evaziv, al şefului diplomaţiei britanice, ca absurd şi a cerul Foreign Office să înceteze propagarea absurdităţilor. Londra i-a citat ca potenţiali candidaţi, aflaţi în portofoliul Moscovei pe ex-deputatul Evgheni Muraev, Serghei Arbuzov, ex-vicepremier (2012-2014), Andrei Kluev, fost şef al administraţiei prezidenţiale pe mandatul lui Victor Ianukovic, Volodimir Sivkovic, fost secretar adjunct al Consiliului naţional de securitate ucrainiană, Mykola Azarov, fost premier (2010-2014) pentru legăturile lor cu serviciile de informaţii ruseşti, bănuite a fi implicate în planificarea unui atac contra Ucrainei. Pa pagina sa de Facebook, Evgheni Muraev ar fi scris că Ucraina are nevoie de noi lideri politici ale căror interese să coincidă cu cele ale poporului ucrainian. Joi Washingtonul impusese sancţiuni pentru patru ucrainieni, din care doi dputaţi în mandat, acuzaţi de colaborare cu serviciile secrete ruse (FSB), invocând activităţi de destabilizare în Ucraina. Şeful diplomaţiei britanice, Liz Truss, a mai spus că o invazie rusă n-ar însemna decât o teribilă împotmolire, soldată cu grele pierderi umane, cum s-a întâmplat în timpul intervenţiei din Afghanistan şi în conflictele din Cecenia, din care Kremlinul n-a tras lecţiile cuvenite. Presa britanică a acţionat diferit, însă The Guardian nu exclude ca Boris Johnson să exploateze o criză internaţională explozivă, pentru consolidarea propriei poziţii, în ţară, mult vulnerabilizată în ultima vreme. Germania a refuzat să se ambaleze la dezvăluirile Londrei, care în opiniile ministrului german al Apărării, Christine Lambreacht, nu contribuie la dezamorsarea crizei. O poziţie care a suscitat iritarea Kievului, ministrul de Externe, Dmytro Kuleba, permiţându-şi reproşuri la adresa Berlinului. Aşadar să recapitulăm: de mai bine de 6 luni, ruşii şi americanii nu încetează să dialogheze pe chestiunea ucrainiană. Joe Biden şi Vladimir Putin s-au întâlnit la Geneva în iunie anul trecut, au discutat apoi telefonic timp de o oră, la 30 decembrie. La 10 ianuarie a.c. delegaţiile rusă şi americană s-au întâlnit la Geneva, apoi la Bruxelles, la sediul NATO, şi la Viena, la sediul Organizaţiei pentru securitate în Europa. Ultima înlnire, cea de vineri, dintre Antony Blinken şi omologul rus Serghei Lavrov, n-a permis avansuri substanţiale, Washingtonul estimând ca iminentă ameninţarea rusă. S-a vorbit tranşant, deloc evaziv, între altele şi de posibilitatea unui nou summit între Joe Biden şi Vladimir Putin, cu condiţia unei mai bune pregătiri. Principala concretizare, în cursul discuţiilor de la Geneva: partea americană a anunţat că va răspunde în scris, într-o săptămână, la exigenţele formulate de Moscova, percepute ca ultimatum. La 17 decembrie 2021, diplomaţia rusă făcuse publice două proiecte de tratat destinate NATO şi SUA, în care se renunţa la interdicţia extinderii alianţei atlantice şi o retragere a efectivelor militare din ţările limitrofe Rusiei, între care menţionase Bulgaria şi România. Situaţia rămâne fluiidă, însă atât timp cât încă diplomaţia funcţionează există speranţe, deloc firave. La alegerea sa ca preşedinte al Ucrainei în 2019 Volodimir Zelenski afirma că prioritatea sa rămâne restabilirea păcii în Donbas şi integrarea în NATO. N-a făcut însă nimic, pe plan intern, pentru armonizarea comunităţilor din estul şi vestul ţării, adică Donbas şi Lvov. Din 2016, NATO furnizează Ucrainei sisteme în materie de cybersecuritate, logistică şi comunicare. Instructorul NATO participă la pregătirea militarilor ucrainieni, potrivit media internaţională. Antony Blinken a chemat clasa politică ucrainiană la ordine, după ce Volodimir Zelenski –s-a văzut- încearcă încarcerarea fostului său rival Petro Poroşenko „pentru înaltă trădare”.
Nu sunt misogin insa, din ceea ce am citit legat de toate aventurile ei politice,retin ca e o oportunista politica! Preumbalata la N ministere sub prim ministrii David Cameron, Theresa May si ciufulitul Boris Jonhson , Elisabeta a ajuns intr-o pozitie care se nimereste ca oistea in gard. Un economist ca ea care a,, calcat pe bataturi” pe seful justitiei engleze, Lordul Thomas of Cwmguiedd declarand ca madame Truss se inseala atunci cand spune ,,ca nu poate critica media” si ca nu a sustinut sistemul judiciar englez pe vremea cand era numita secretar de stat la justitie! Si alti jurnalisti englezi precum Polly Toynbee o critica pentru unele proiecte privind educatia si grija fata de copii ori George Monbiot de la ,,The guardian” care zice ca e legata ,,inseparabil de un ansamblu propriu de teorii despre cum ar trebui sa fie lumea care sunt impermeabile argumentelor, a faptelor si a experientei”. Iata ca acum economista Lizica se pricepe si la stategii militare, nu numai la protectia albinelor si la demolarea panourilor solare de pe campiile engleze! Intre timp nu ce au inteles englezii din razboiul din Afganistan! Ea zice ca numai rusii nu au inteles nimic din conflictul cu Afganistan dar retragerea,,imbecila” a Marii Britanii si SUA(cum zicea Tony Blair care a facut ca englezii sa intre in razboi alaturi de americani in 2001) ma face sa cred ca ea chiar e nula si nu intelege nimic despre conflictele militare!
Comments are closed.