În perioada 20-21 octombrie 2022 s-a desfășurat la Craiova Conferința anuală a Institutului de Cercetări Socio-Umane „C.S. Nicolăescu-Plopșor”, aflată la cea de a treia ediție. Un motiv de încurajare a eforturilor de promovare a studiilor și cercetărilor din sectorul socio-uman. Reunind cercetători, cadre universitare, specialiști din cadrul Arhivelor Naționale și ai muzeelor oltene, conferința a fost o reală dovadă a îndeplinirii rolului de organism activ de cercetare științifică și nu numai, pe care și-l asumă institutul craiovean.
Răspunzând unor cerințe solide de aprofundare a demersurilor științifice și de cercetare fundamentală, Institutul de Cercetări Socio-Umane „C.S. Nicolăescu-Plopșor” din Craiova, al Academiei Române, a organizat în perioada 20-21 octombrie 2022 Conferința Anuală a institutului. Dorind să readucă în spațiul public actual teme de impact din profilul regional, național și internațional, manifestarea s-a remarcat prin calitatea studiilor și prezentărilor efectuate de cercetători, dar mai ales prin imboldul permanent de a contribui la dezvoltarea culturii, un concept de o mare generalitate, mereu actual.
La sesiunea de comunicări au participat cercetători din cadrul institutelor din sistemul Academiei Române, reprezentând Institutul de Studii Sud-Est Europene, Institutul de Istorie Nicolae Iorga, Institutul de Istorie „George Barițiu”, Institutul de Cercetări Socio-Umane din Sibiu, cadre universitare din București, Cluj-Napoca, Craiova, precum și specialiști din cadrul Arhivelelor Statului și ai muzeelor oltene. De asemenea, au fost prezente cadre didactice universitare și reprezentanți ai unor instituții de cultură din Viena, Oklahoma, Varșovia.
Doamna acad. Dorina Elena Rusu, în mesajul transmis participanților, a salut inițiativa și perseverența colectivului de cercetători de la institutul craiovean, de a organiza întâlniri științifice care să constituie tot atâtea ocazii de schimburi de idei și concepte, de dezbateri și evaluare în domeniul științelor socio-umane și, nu în ultimul rând, de consolidare a actului de cultură.
La rândul său. conf. univ. dr., Constantin Bărbulescu, Universitatea din Pitești, și-a exprimat convingerea că abordările pluridisciplinare care vor ava loc, vor pune în valoare atât surse mai rar folosite, cât și opțiuni metodologice de certă actualitate în recunoașterea importanței dimensiunii istorice, în spațiul românesc, și nu numai, beneficiile în spațiul local, național și internațional fiind pe măsură.
Abordări multiple de cercetare
Structurată pe cinci secțiuni tematice: Studii de arheologie și istorie; Viața cotidiană și evoluție socio-economică; Perspective juridice și realități (inter)naționale; Studii culturale. elemente de identitate românească; Femeia între tradiție și modernitate, manifestarea a permis exprimarea și argumentarea studiilor de caz, a cercetărilor efectuate de participanți. Ancorată în devoalarea faptelor istorice, a datelor și împrejurărilor care și-au pus amprenta iremediabil pe evoluțiile ulterioare, Conferința organizată de ICSU „Nicolăescu-Plopșor” a suscitat un interes real din partea participanților, dinamica discuțiilor și multitudinea de referințe fiind elocvente în acest sens.
Secțiunea destinată studiilor de arheologie și istorie a pendulat între epoci de devenire națională, începând cu Conceptul de națiune în inscripțiile din Imperiul romano-bizantin (secolele IV-VII d.Hr), atingând elemente interesante referitoare la Antreprenori craioveni din perioada interbelică, dar și personalități oltene precum Constantin Poroineanu – moșier, om politic, filantrop caracalean. Expunerile invitaților au vizat și aspecte ale istoriei unor teritorii dispărute, respectiv Ada Kaleh – ostrovul mitologic:50 de ani de la dispariție. O prelegere plină de argumentație a fost cea cu titlul Două testamente și doi testatori: Avram Iancu (Câmpeni, 20 decembrie 1850) și tatăl său, Alecsandru Iancu (Vidra de Sus, 26 iunie 1855), semn că istoria este mereu surprinzătoare prin abordare și viziune.
Haina juridică-omniprezentă în societate
Influența pe care dreptul o are în societate este covârșitoare, mai cu seamă că majoritatea acțiunilor noastre este reglementată și îmbracă veșmântul juridic la orice pas. De aceea, manifestarea a dedicat un capitol al dezbaterilor subsumat acestui concept vast. Au fost abordate teme variate, printre care: Metafora juridică, ca imagine a realității sau creatoare a realității, și Perspective interdisciplinare și provocări conceptuale în dreptul multilingv contemporan. Observații concrete în planul dreptului comercial.
Elementele de identitate românească au constituit un capitol distinct. Aici, o privire atentă a fost acordată legăturii dintre marea personalitate a lui Ion C. Brătianu și revoluția de la 1848 în Valahia. De asemenea, Alecu Russo sau despre identitatea mitică a României a reprezentat titlul unui expozeu cu dialoguri pertinente.
Femeia între tradiție și modernitate
Un subiect plin de dezbateri pertinente a fost cel al locului și rolului femeii în societate. Un concept pe cât de vast, pe atât de permanent în cotidian. Din istoria mișcării feministe interbelice în Oltenia; Femeile și reuniunile lor. Studiu de caz: Societatea femeilor ortodoxe Române din Săliște (1914-1919); Femeia în mediul rural în contextual modernizării socio-culturale interbelice: cursurile și școlile țărănești în Oltenia; Contribuția școlii la emanciparea femeii în epoca modernă, Incapacitatea femeii măritate în România interbelică: de la problema unificării legislative la posibilitatea profesării avocaturii sunt câteva din titlurile articolelor care au prezentat evoluția clasei feminine spre ceea ce a ajuns ulterior, un pilon puternic al oricărei comunități. Dialogul dinamic, cu referiri pertinente la problematica analizată, a dat măsura unei dezbateri viguroase și plină de aplomb. Semn evident că orice dialog bazat pe fundamente critice este preferabil și poate să aducă un plus valoric domeniul abordat.
Tematica de mai sus a avut și o secțiune în limba engleză, participanți din spațiul de cultură european analizând sub titluri sugestive importanța femei ca simbol de coeziune în societate: The Ladies of the Hunyadi Family; Women in power in 16th century Transylvania. Case study: Izabella Jagiello; „Feminine Ingenuity and Equity in Early Modern Spain: The Romancero Tradition, Lope de Vegaʹs In Love but Discreet, and Maria de Zayasʹ Aminta Deceived and Honorʹs Revenge”.
Conferința organizată de Institutul de Cercetări Socio-Umane „C.S. Nicolăescu-Plopșor” din Craiova, al Academiei Române, se înscrie, așadar, în suita de manifestări permanente pe care institutul craiovean le desfășoară, ca participant dinamic în activitatea socială, cu toate componentele sale de referință. Beneficiul adus de astfel de manifestări, într-o perioadă pe care o parcurgem cu toții și față de care avem anumite raportări umane indiscutabile, este salutar. Dialogul, forța argumentelor și profunzimea materialelelor prezentate sunt elemente definitorii ale oricărei dezbaterii științifice actuale.
Cercet. șt. III, dr. Anca Ceaușescu
Institutul de Cercetări Socio-Umane „C. S. Nicolăescu – Plopșor”
