„Ai carte, ai parte” spune un vechi proverb românesc. Nu puţini îl consideră cam… „expirat” şi, e adevărat, de multe ori acesta e contrazis de realitate. Rămâne însă crezul multora, iar bibliotecile sunt cele dintâi care îşi pun programele cultural-educaţionale sub semnul acestuia.
„Cartea va fi viitorul” susţine şi Lucian Dindirică, managerul Bibliotecii Judeţene „Alexandru şi Aristia Aman” din Craiova, instituţie căreia, an de an, îi trec pragul câteva mii de craioveni. Elevi, studenţi, pensionari, muncitori ori şomeri, aceştia beneficiază de servicii gratuite, cele mai solicitate fiind împrumutul cărţilor la domiciliu ori studierea de lucrări şi documente la sălile de lectură.
Deşi este vacanţă, câteva mii de tineri s-au îndreptat spre Biblioteca Judeţeană şi în această perioadă şi asta pentru că, pentru al patrulea an consecutiv, instituţia organizează cursuri de vară pentru copii. Astfel, proiectul „Biblioteca din vacanţă” oferă posibilitatea participării, între 1 iulie şi 31 august, la ateliere de desen, teatru, lucru manual, origami, public speaking (oratorie), engleză, spaniolă, italiană, precum şi la lecţii de bune maniere. Din toamnă, vor fi reluate şi cursurile de engleză şi calculatoare pentru vârstnici, anunţă managerul Lucian Dindirică.
Dispus la dialog a fost acesta nu numai în privinţa proiectelor derulate, ci şi a şansei modernizării şi informatizării bibliotecilor municipale, orăşeneşti şi comunale din Dolj, graţie Programului „Biblionet”, şi impactului avut asupra utilizatorilor.
Interviu cu LUCIAN DINDIRICĂ, managerul Bibliotecii Judeţene „Alexandru şi Aristia Aman”
– Într-un timp în care majoritatea serviciilor sunt contracost, iar cărţile îţi scot din buzunar cel puţin câteva zeci de lei, accesul la biblioteca publică rămâne gratuit. Ţinând cont de aceste aspecte, am putea gândi că pe tot mai mulţi criza economică i-a împins, în ultimul timp, să treacă pragul acestei instituţii. Confirmă sau infirmă această idee statisticile ultimilor ani?
– Cifrele vorbesc de la sine. Poate că ar fi cel mai bine să ne uităm în statistică, întrucât arată cel mai bine dacă ceea ce facem noi la bibliotecă este sau nu pe placul utilizatorilor. Pentru că cifrele respective sunt, în fapt, rezultatele unei echipe dinamice, sunt rezultatul bunei colaborări între bibliotecari.
Astfel, în anul 2010 am avut 9.541 de utilizatori (dintre care 3.419 înscrişi şi 6.122 reînscrişi), cei mai mulţi elevi – 1.064, apoi studenţi – 820, pensionari – 297, şomeri – 63, funcţionari – 99, muncitori – 152 etc., s-au înregistrat 469.664 de documente difuzate şi 197 de manifestări organizate (simpozioane, expoziţii ş.a.). Anul trecut, biblioteca a avut aproximativ acelaşi număr de utilizatori – 9.508 (3.572 înscrişi şi 5.936 reînscrişi). Numărul elevilor care ne-au trecut pragul a crescut la 1.147, studenţi au fost 720, pensionari – 396, şomeri – 77, funcţionari – 137, muncitori – 165. Am avut 452.891 documente difuzate şi 236 de manifestări.
Datele statistice din acest an, vizând primele cinci luni, relevă 5.555 de utilizatori (2.039 înscrişi şi 3.516 reînscrişi): 403 elevi, 282 de studenţi, 324 de pensionari, 34 de şomeri, 131 de funcţionari, 146 de muncitori etc. Numărul documentelor difuzate este de 114.866, iar al manifestărilor, îndeosebi expoziţii, de 103. Tot în prima parte a anului, inclusiv luna mai, la Secţia pentru copii şi tineret a bibliotecii, în cadrul proiectului „Cărticica pentru prichindei şi copii mai măricei”, s-au desfăşurat nu mai puţin de 189 de activităţi, la care nu putem decât să ne mândrim că au participat peste 15.000 de copii!
– Biblioteca este în permanenţă deschisă în această perioadă estivală, ba, mai mult, desfăşoară şi o serie de activităţi pentru copii, sub genericul „Biblioteca din vacanţă” – proiect pe care, de altfel, îl derulează pentru al patrulea an consecutiv. E de înţeles că s-a bucurat de un real succes, la fel, spre exemplu, ca cel adresat persoanelor vârstnice, care au putut lua parte, în anii trecuţi, la cursuri de calculatoare, de engleză, lectură şi teatru. Ce alte proiecte, care să-i atragă pe craioveni spre bibliotecă, mai intenţionaţi să puneţi în practică?
– Este pentru al patrulea an consecutiv când Biblioteca Judeţeană „Alexandru şi Aristia Aman” organizează cursuri de vară pentru copii. Proiectul „Biblioteca din vacanţă” se adresează în special elevilor de vârstă mică (7-11 ani), dar şi celor de gimnaziu. Am pornit cu trei ateliere de lucru şi am ajuns ca la această ediţie să oferim micilor noştri cursanţi nouă teme de interes.
Propunerile pe care le-am făcut în acest an sunt legate de preferinţele sau pasiunile pe care le au copiii şi, de ce nu, de nevoile educative, culturale şi de divertisment specifice vârstei. Astfel, începând de la 1 iulie şi până în 31 august, suntem gazdă pentru aproximativ 250 de elevi care ne vizitează zilnic. Aceştia participă la atelierele de desen, teatru, lucru manual, origami, public speaking (oratorie), engleză, spaniolă, italiană, precum şi la lecţii de bune maniere, toate desfăşurându-se într-un climat de vacanţă. Spaţiile pe care instituţia noastră le pune la dispoziţia cursanţilor sunt generoase, aşa încât Ludoteca, Secţia Audio-video şi locul special amenajat din curtea interioară au devenit adevărate locuri de joacă educativă.
În cadrul cursurilor de limbi străine îi iniţiem în tainele altor limbi şi civilizaţii cu ajutorul profesorilor voluntari, absolvenţi ai Facultăţii de Litere, care desfăşoară ore interactive, bazate pe cunoaştere şi joacă în acelaşi timp: Andra Vieru – engleză, Cătălina Traşcă – spaniolă şi Veronica Munteanu – italiană. La atelierul de oratorie, prin trainerii noştri, încercăm să înfrumuseţăm, să cizelăm vocabularul în limba română. Acest atelier se adresează elevilor de gimnaziu, care au început deja să participe la o multitudine de concursuri şcolare ori extraşcolare, la care au nevoie de folosirea unui vocabular corect, rafinat şi inteligent. Legătura dintre cursanţi şi „profesori” este foarte strânsă, dat fiind faptul că trainerii sunt şi ei elevi ai celor mai prestigioase colegii craiovene, câştigători ai unor concursuri judeţene sau naţionale de gen.
Atelierele de lucru manual şi origami sunt cele care le testează şi le dezvoltă micilor cursanţi aptitudinile de îndemânare, răbdare şi perseverenţă. Lecţiile sunt coordonate de elevi de excelenţă craioveni, olimpici în diverse domenii, membri ai Clubului de Voluntariat „Interact” Craiova, care s-au implicat de-a lungul timpului în sprijinirea activităţilor organizate de Biblioteca Judeţeană „Aman”. Temele propuse pentru atelierul de lucru manual sunt de interes pentru cei mici, moderne şi tentante, precum realizarea de ghirlande hawaiene, plasa de vise ş.a. Toate materialele necesare realizării obiectelor sunt puse la dispoziţie de bibliotecă.
Atelierul de teatru este unul dintre cele mai „savurate”, având în vedere că, încă de acum 3 ani, actriţa Oana Stancu, de la Teatrul „Colibri”, s-a dedicat activităţilor organizate de noi, împărtăşindu-le cursanţilor mici trucuri actoriceşti, iniţiindu-i în lumea minunată a teatrului. Atelierul de desen este, de asemenea, deosebit de căutat de elevi talentaţi sau de cei care vor să descopere tainele picturii. Prin coordonarea acestui atelier, artistul plastic Ioana Flueraşu, de la Palatul Copiilor Craiova, urmăreşte dezvoltarea simţului estetic. Atelierul de bune maniere – coordonat de Anca Dindirică şi Alina Şerban – este noutatea acestei ediţii şi se bazează pe stimularea respectului, a încrederii, a corectitudinii descoperite prin joc şi joacă, sub amprenta unor activităţi cu valenţe psihologice de descoperire a tuturor laturilor ce caracterizează vârsta copilăriei.
Sperăm ca la finalul acestui proiect micii noştri cursanţi să plece îmbogăţiţi măcar cu câteva idei sau principii de viaţă ori să rămână alături de instituţia noastră ca utilizatori ai serviciilor de bibliotecă. În ceea ce-i priveşte pe pensionari, aceştia nu au fost uitaţi: Clubul Pensionarilor îşi continuă activitatea prin trupa de teatru, iar din toamnă vor fi reluate şi cursurile de engleză şi calculatoare pentru vârstnici.
– Biblioteca Judeţeană „Aman” coordonează activitatea tuturor bibliotecilor municipale, orăşeneşti şi comunale din Dolj, pentru care o adevărată „gură de oxigen” a fost implementarea Programului „Biblionet – lumea în biblioteca mea”, real instrument al dezvoltării socio-economice în mediul rural. Câte biblioteci s-au bucurat până în prezent de beneficiile acestuia?
– După cum probabil foarte multă lume ştie deja, Programul „Biblionet” constă în donarea către bibliotecile publice din România de echipamente IT cu acces la Internet, în programe de instruire pentru bibliotecari, precum şi în acţiuni de sensibilizare a publicului larg faţă de lectură şi rolul instituţiei bibliotecii în viaţa comunităţii. Programul contribuie astfel la crearea şi dezvoltarea unui sistem modern de biblioteci publice în ţara noastră.
Cât priveşte Doljul, vorbim de 84 de biblioteci publice – dintre care două municipale (Calafat şi Băileşti), patru orăşeneşti (Dăbuleni, Bechet, Filiaşi, Segarcea) şi restul comunale. Nu includ aici Biblioteca Judeţeană „Aman” şi filialele ei din Craiova. În cele două runde anterioare ale programului, din 2010-2011, am reuşit să dotăm 40 dintre ele, cu un total de 176 de computere, cu echipamentele aferente, desigur. Recent am fost anunţaţi că alte 26 de biblioteci dolejene au fost incluse în program, urmând să primească peste 100 de computere. Ar mai rămâne 21, care, dacă se grăbesc, pot „prinde” ultima rundă, la începutul anului viitor. Să se grăbească în sensul de a face tot posibilul să întrunească toate criteriile de eligibilitate… Din păcate însă printre ele sunt şi localităţi ai căror primari nu au nici cel mai mic interes pentru acest program, deşi, repet, primesc totul gratuit…
– În ultimii ani, nu numai bibliotecile din mediul rural, ci şi Biblioteca Judeţeană a fost supusă modernizării şi informatizării – amplu şi binevenit proces, deşi întârziat şi anevoios. Care este impactul asupra cititorului, utilizatorului serviciilor bibliotecii publice, dar şi asupra bibliotecarilor?
– Am avut de făcut faţă unui impact cu exigenţe noi. Acest lucru a impus asimilarea de noi limbaje şi instrumente de comunicare, învăţarea limbajelor artistice, pe care se mizează mult în lumea contemporană, învăţarea limbajului informatic, devenit indispensabil pentru activităţile societăţii de azi şi mai ales din viitorul imediat. Dar, poate, cel mai important efect al informatizării unei biblioteci asupra utilizatorilor este posibilitatea oferită acestora de a consulta bazele de date ale altor biblioteci, aflate la sute de mii de kilometri distanţă. În acest mod, se pot obţine informaţii asupra documentelor existente în alte biblioteci, localizarea unui document de interes şi rezervarea acestuia pentru un eventual împrumut, preluarea din alte sisteme a unor înregistrări bibliografice de interes şi transferarea lor în calculatorul propriu. Nu mai trebuie demonstrat că utilizarea calculatorului şi-a dovedit din plin eficienţa în stocarea, organizarea şi difuzarea informaţiei pentru că majoritatea proceselor desfăşurate în biblioteci, muzee, instituţii au la bază calculatorul.
– Personal, ca manager al uneia dintre cele mai importante biblioteci publice din ţară, cum vedeţi viitorul acestor instituţii – plecând de la susţinerea lor financiară, trecând prin alternativele comode şi rapide de accesare a informaţiei şi ajungând la scăderea apetitului pentru lectură imputată tinerelor generaţii?
– Ideal, o bibliotecă publică îşi îndeplineşte funcţia dacă este capabilă să satisfacă oricărui membru al colectivităţii interesele de lectură. Din acest punct de vedere dispunem de o anumită flexibilitate, prin adaptarea la timpul de care dispune utilizatorul, la starea sa psihică, gradul de oboseală sau universul său spiritual. El are oricând posibilitatea în Biblioteca Judeţeană „Aman” să aprofundeze o temă, prin documentele puse la dispoziţie sau să renunţe temporar la aceasta. Deci, vedeţi, asta înseamnă viitorul bibliotecii, trebuie să fie în permanenţă o instituţie deschisă tuturor, să sesizeze unele disfuncţionalităţi, dacă acestea există, să evidenţieze virtuţile cărţii ca element fundamental în transferul de informaţie. Comunitatea se distinge permanent prin grupuri sociale cât mai diverse, ale căror interese trebuie armonizate în folosul tuturor.
Pe măsură ce omenirea a acumulat cunoştinţe, s-a făcut simţită nevoia de sistematizare, de lucrări de informare tot mai diverse. În ceea ce ne priveşte, aş dori aici să amintesc aici de cele 10.287 de volume, adică 3.860 de titluri, în valoare de 463.398 de lei, reprezentând achiziţia de carte la nivelul anului 2011, obţinută din finanţarea de la Consiliul Judeţean Dolj.
Fiecare nouă sursă de informare a răspuns unor nevoi psiho-sociale şi culturale. Astfel, s-au înmulţit tratatele, monografiile, dicţionarele şi enciclopediile specializate pentru a facilita înţelegerea noianului de informaţii de astăzi, atât de numeroase, diverse şi rapid modificabile. Intraţi în societatea informaţiei, dacă privim retrospectiv, ne dăm seama că, de fapt, instrumentele de informare îşi au originea în biblioteci. Aşadar, tot cartea va fi viitorul.
