Presiunea devenise de-a dreptul insuportabilă pentru preşedintele american, invitat de tenorii Partidului Democrat să se retragă din cursa pentru un nou mandat la Casa Albă. În vârstă de 81 de ani, actualul preşedinte a cedat în cele din urmă, după consultări prelungite cu tenori ai partidului, decizie care l-a reevaluat imediat în tabăra lui, la numai patru săptămâni după o dezbatere catastrofală împotriva lui Donald Trump, care a reaprins întrebări cu privire la starea lui fizică, susţinută şi de alarma sondajelor îngrijorătoare şi implicit colectarea slabă de fonduri. Punând capăt unei cariere politice de mai bine de jumătate de secol, Joe Biden a fost capabil să pună interesele taberei sale democrate şi ale ţării înaintea propriilor ambiţii, altminteri omeneşti. Oferindu-şi sprijinul pentru vicepreşedintele său Kamala Harris, fostul senator de California a dat un semnal în sensul că timpul scurt rămas până la alegerile prezidenţiale nu oferă decât răgazul unei nominalizări pripite. Peste 500 de delegaţi democraţi o susţin pe Kamala Harris, care pare a fi cea mai bine plasată în tabăra democrată pentru a-l înfrunta pe Donald Trump la alegerile prezidenţiale din noiembrie. Momentul este însă nefericit. Dacă şi-ar fi anunţat retragerea mai devreme, chiar după dezbaterea dezastruasă amintită, ar fi fost elogiat poate, că face cel mai bun lucru posibil pentru partid şi ţară. Oportunitatea a fost ratată. Multele sale realizări, ca preşedinte, îi sunt recunoscute. La scurt timp după anunţul făcut, Donald Trump l-a descris la CNN ca fiind „de departe cel mai rău preşedinte din istoria ţării”, exprimându-şi totodată convingerea că actualul vicepreşedinte Kamala Harris va fi mai uşor de învins. Astfel de evenimente, deşi aparent efemere, pot fi prevestitoare pentru contradicţiile structurale şi profunde din sânul partidului. Totul s-a prăbuşit odată cu dezbaterea CNN, Biden-Trump, dar sănătatea precară a actualului preşedinte, frecventele sale „opintiri”, în deplasările lungi şi epuizante, greşirea unor nume, erau cunoscute mai demult. Şi acum apar întrebări fără răspuns, supărătoare în tabăra democrată şi nu numai: cine a luat decizii cruciale zilnice cu privire la război, pace şi alte mari probleme? Se spune că, în întâlniri cu consilierii care pregăteau informări formale, unii înalţi oficiali făceau eforturi pentru a selecta numai acele informaţii ce nu supărau şi nu provocau reacţii negative. Mai este o problemă: Partidul Democrat se confruntă cu sarcina descurajantă de a-şi organiza alegerea candidatului şi procesul de selectare este neclar. Delegaţii pe care i-a câştigat la alegerile primare Joe Biden au fost câştigaţi în numele său. Democraţii vor trebui acum să decidă rapid, deoarece Convenţia partidului de la Chicago are loc peste o lună. Sunt şi semnale pozitive, ca de pildă următorul fapt: grupul democrat de strângere de fonduri ActBlue a anunţat duminică seara că a înregistrat cea mai mare strângere de fonduri într-o singură zi, 46,7 milioane dolari. Şi asta după lansarea candidaturii vicepreşedintei Kamala Harris. Întreaga gardă a lui Donald Trump este acum în ofensivă deplină, încât senatorul de Ohio, J. D. Vance, propus pentru postul de vicepreşedinte, a scris pe X: „Joe Biden a fost cel mai prost preşedinte din viaţa mea, iar Kamala Harris a fost alături de el”. Şi este doar începutul unor atacuri „fără milă”. Un punct de vedere înţelept a fost enunţat de fostul preşedinte Barack Obama, în continuare un tenor al Partidului Democrat: acesta a lăudat decizia lui Joe Biden de a nu mai solicita un al doilea mandat, dar a avertizat că decizia i-a plasat pe democraţi pe un teren neexplorat. ABC News relatează că liderul majorităţii republicane de la Senat, Chuck Schummer ar fi avut o conversaţie sinceră cu Biden, argumentându-i acestuia că retragerea din cursa prezidenţială ar fi cel mai bun lucru. Mai rămâne de văzut, fiindcă deocamdată nu se ştie, dacă Joe Biden se retrage din funcţia de preşedinte, ale cărui prerogative ar urma să fie îndeplinite de Kamala Harris.
