O ştire „banală”: Doljul – producţie istorică la grâu!

0
2373

Evident că nu interesează, decât poate pe fermierii mari şi mici, faptul că anul acesta se înregistrează o producţie istorică la grâu, în medie peste 5.000 kilograme la hectar pe toată suprafaţa cultivată de aproape 160.000 de hectare. Este, potrivit statisticilor, cea mai mare producţie obţinută vreodată într-un judeţ cu vocaţie cerealieră, care contează de când ne ştim în securitatea alimentară a ţării. Producţia ar fi putut fi mai mare, dacă aportul zonei colinare, în continuare relativ scăzut, ar fi înregistrat un reviriment deplin. Mihai Anghel, patronul Cerealcom Segarcea, exploatare fanion a Doljului, rezumă astfel explicaţiile: „N-a fost un an agricol ideal în privinţa repartizării regimului de precipitaţii, dar se resimte peste tot o cât mai corectă aplicare a tehnologiei specifice, chiar dacă marii fermieri doljeni nu provin din rândul foştilor agricultori de mai ieri”. Există şi alte explicaţii care ţin de rigoarea înfinţării culturilor, buna rotaţie a acestora, întreţinerea lor, recoltarea în termen scurt, spre a se evita pe cât posibil pierderile prin scuturări, buna dotare materială. Într-un fel, grâul este o mare victorie a agricultorilor doljeni în această vară. Nu ştim care este momentan situaţia la nivelul ţării, pentru un top al judeţelor, fiindcă paradoxal însuşi ministrul de resort, Adrian Oros, nu probează în apariţiile publice, precumpănitoare cu iz politic, un interes aparte pentru „planta fundamentală”, care este grâul. Cum suntem o ţară cu o dezastruoasă balanţă comercială, inclusiv în domeniul agroalimentar (peste un miliard euro deficit) nu excludem ca o bună producţie de grâu, la nivelul ţării, cu reale disponibilităţi de export să… deranjeze. Schimbările dramatice ale vremii, de la temperaturi ridicate şi secetă, la ploi abundente şi inundaţii devastatoare, au făcut ca Asociaţia fermierilor din Germania (DRV) să reducă prognoza pentru producţia totală de cereale la 43,8 milioane tone în timp ce producţia de grâu a fost estimată la 22,82 milioane tone, crescând în schimb temerile privind potenţiale influenţe asupra calităţii grâului. După Franţa, Rusia şi Ucraina, Germania este o mare producătoare de grâu în Europa, actor important în stabilirea preţului la Bursa de la Paris (MATIF). Aşadar, cu peste 800.000 de tone, producţie totală, Doljul se califică între primele judeţe la nivelul ţării în ceea ce priveşte producţia de grâu. Subliniem: producţie fără precedent. Se anunţă randamente rezonabile şi la celelalte culturi agricole de toamnă. Fireşte, ştirea e „banală”: pe cine mai interesează producţia de grâu a Doljului? Faptul că fermierii doljeni sunt competitivi, deşi subvenţia din partea Uniunii Europene rămâne în continuare mult sub cea a altor ţări membre, deja nu se mai comentează. Rămân destule lucruri de făcut, în perspectiva pregătirii anului agricol viitor, începând cu modernizarea sistemelor de irigaţii existente, cu mari pierderi prin infiltrări, pe canalele magistrale, sporirea numărului staţiilor anti-grindină (Vârvor, Padea, Calopăr, Radovan şi Cerăt) atât de oportune în anumite momente ale verii, pentru care s-au făcut demersuri… uitate, şi atâtea altele. Autoritatea pentru administrarea sistemului naţional anti-grindină şi de creştere a precipitaţiilor a avut, premergător recoltatului grâului, o intervenţie salutară, în combaterea celulelor convenctive cu grindină. Altădată, o asemenea producţie de grâu era doar un deziderat politic. S-a întâmplat ca în vara anului 2020, prin competenţa şi truda fermierilor doljeni să se depăşească un prag ce părea de netrecut. E o ispravă, realmente istorică. Un semn tonic al destoiniciei.