Victor Boştinaru este eurodeputat din partea PSD din anul 2007. În cadrul Parlamentului European este prim-vicepreşedinte al Delegaţiei Parlamentului European pentru relaţiile cu Republica Populară Chineză, membru al Comisiei pentru Dezvoltare Regională, membru şi coordonator al Grupului S&D în Comisia pentru Petiţii, membru al Delegaţiei Parlamentului European pentru relaţiile cu Albania, Bosnia şi Herţegovina, Serbia, Muntenegru şi Kosovo, preşedintele grupului informal „Prietenii Serbiei” din Parlamentul European şi membru al grupului informal „Prietenii europeni ai Israelului” din Parlamentul European.
Victor Boştinaru este, de asemenea, raportorul Parlamentului European pentru Regulamentul Fondului de Coeziune pentru perioada 2014-2020, fond care pune la dispoziţia statelor membre cu un venit naţional brut sub 90% din media Uniunii Europene, 66 miliarde de euro, respectiv, 7.25 miliarde de euro pentru România, începând cu anul 2014.
Care sunt principalele dvs. realizări în Parlamentul European?
Am adus Uniunea Europeană mai aproape şi am făcut-o mai accesibilă tuturor românilor prin activitatea mea în Comisia pentru Petiţii, acolo unde m-am luptat împotriva taxei auto, pentru eliminarea din Strategia Naţională de Apărare a presei ca vulnerabilitate la siguranţa naţională şi am apărat drepturile europene ale tuturor cetăţenilor Uniunii. Am reuşit să obţin cele mai avantajoase prevederi pentru România prin raportul meu asupra Fondului de Coeziune în Comisia pentru Dezvoltarea Regională şi în negocierile cu Comisia şi Consiliul, avantaje care se vor traduce prin facturi mai mici la energie, locuri de muncă şi o infrastructură cu mult îmbunătăţită. Tot în Comisia pentru Dezvoltare Regională am reuşit extinderea aşa-numitei reguli N+2 cu un an pentru România şi Slovacia şi o scădere cu 10% a co-finanţării pentru statele membre sub formă de asistenţă financiară a Uniunii Europene. Prin modificările pentru care m-am luptat, România va avea încă un an la dispoziţie să solicite plăţi pentru angajamente făcute în 2011 şi 2012, evitându-se dezangajările automate de fonduri europene în termeni de 2,5 miliarde euro.
Intervenţiile, rapoartele decisive şi concluziile studiilor pe care le-am coordonat şi lansat privind Politica de Coeziune a Uniunii Europene vor sta la baza Programului Strategic de Formare derulat de unitatea Centrul de competenţă – Consolidarea capacităţii administrative şi pentru Fondul de solidaritate din cadrul Comisiei Europene. Acest program, planificat să înceapă în a doua jumătate a acestui an îi va ajuta pe funcţionarii care lucrează cu fonduri europene să obţină aptitudinile necesare, începând cu cunoştinţele despre noul cadru legislativ dar şi alte aspecte considerate necesare pentru folosirea eficientă a fondurilor europene.
În delegaţiile pentru politică externă ale Parlamentului European şi în grupurile de prietenie cu alte state, am reuşit să promovez interesele României în Balcanii de Vest, am ajutat la consolidarea relaţiei privilegiate pe care România o are cu China şi am dezvoltat relaţiile dintre Uniunea Europeană şi Israel. Nu pot să nu menţionez la capitolul realizări importante şi proiectele mele personale de promovare a României, a culturii argeşene şi de afirmare a valorii româneşti reprezentată de marele nostru sculptor, Constantin Brâncuşi.
Ce v-a determinat să candidați din nou?
În primul rând, sunt mândru că mi-am îndeplinit toate obiectivele pe care le-am stabilit, în toată această perioadă în care am fost deputat în Parlamentul European. Fie că vorbim despre activitatea mea în comisiile de lucru ale Parlamentului European, delegaţiile pentru relaţii internaţionale sau proiectele mele personale de promovare a României, mi-am dus toate proiectele la bun sfârşit. Am ascultat, respectat şi impus interesele legitime ale ţării mele în momente cheie, iar aprecierile din partea colegilor mei eurodeputaţi, din toate grupurile politice şi din partea cetăţenilor europeni stau mărturie în acest sens. Astfel, doresc să pun la dispoziţie în continuare, în slujba ţării mele, experienţa şi expertiza pe care am acumulat-o. În al doilea rând, la fel cum România a atins un prag al maturităţii ca stat membru al Uniunii Europene şi mandatul meu a fost unul de perfecţionare, cu rapoarte importante acordate pentru prima dată unor eurodeputaţi din Europa de Est. A sosit momentul în care România, prin eurodeputaţii săi, va trebui să înceapă să conducă şi să fie vârful de lance în negocieri care privesc integrarea Balcanilor de Vest, relaţia cu China sau relaţia Uniunii cu Republica Moldova. În cazul meu, premisele pentru astfel de iniţiative au fost deja create şi le voi putea îndeplini mult mai uşor de la Bruxelles sau Strasbourg decât de la Bucureşti. Vorbim aici şi despre impunerea unui calendar de ieşire a României şi Bulgariei din Mecanismul de Cooperare şi Verificare, mecanism care a ajuns un instrument de uzanţă arbitrară şi de răfuială politică internă, intrarea în spaţiul Schengen sau implementarea regulamentelor pentru Politica de Coeziune din perioada 2014-2020, unde am avut o contribuţie decisivă. Sunt obiective şi proiecte impuse fie de interesele şi aşteptările româneşti, fie de agenda noastră ca social-democraţi în Uniunea Europeană.
Ce acțiuni concrete vă propuneți pentru viitorul dv. mandat în Parlamentul European pentru creșterea angajării în rândul tinerilor?
Parlamentul European a cerut 10 miliarde de euro pentru Garanţia Europeană pentru Tineri şi chiar dacă a obţinut doar puţin peste jumătate din această sumă, în anul 2016 voi lupta pentru o alocare suplimentară de la bugetul Uniunii Europene. Acţiunile mele vor fi în strânsă legătură cu activitatea mea din Comisiile de lucru ale Parlamentului European. Voi apăra drepturile tinerilor români de a le fi recunoscute studiile oriunde pe teritoriul Uniunii şi voi susţine egalitatea în salarizare, întocmai ca a oricărui alt cetăţean european. Voi susţine interesele Uniunii Europene şi ale României în Parteneriatul Strategic Aprofundat UE-China, un parteneriat unde valoarea schimburilor comerciale este în prezent de peste 1 miliard de euro zilnic şi care va depăşi 1.000 de miliarde de euro. Investiţiile chineze, mai ales în domeniul IT vor trebui să vizeze România pentru simplul fapt că ţara noastră are copii nu doar foarte talentaţi în acest domeniu dar şi foarte bine pregătiţi de universităţile de stat şi private din România. Nu în ultimul rând, mă voi asigura că implementarea noilor regulamente pentru Politica de Coeziune 2014-2020 se va face cu avantaje maxime pentru România, astfel încât diferenţele materiale dintre regiunile României şi cele ale Uniunii să se reducă considerabil. Doar aşa ne vom putea asigura că orice tânăr, indiferent de locul în care se naşte, studiază şi se angajează va avea acces la aceleași beneficii şi va lucra în aceleaşi condiţii.
Municipiul Craiova a progresat în ultimul an? Dacă da, în ce fel?
Citesc cu interes presa doljeană, pe care o primesc în fiecare zi în căsuţa poştală de la Parlament, dar am inclusiv un cabinet în oraşul Craiova care mă ţine la curent cu dezvoltările din judeţ şi oraş. Craiovenii se pot mândri cu investiţii în aeroport, în Spitalul Judeţean sau cu cel mai recent proiect derulat la Biblioteca „Aman”. Judeţul Dolj şi oraşul Craiova sunt conduse de oameni pe care îi preţuiesc şi pe care doljenii i-au investit cu toată încrederea lor. De la preluarea mandatului de către doamna primar, Lia Olguţa Vasilescu, Craiova a căpătat distincţia pe care o merita şi a scăpat de imaginea amorfă pe care o căpătase în timpul mandatului lui Antonie Solomon. Craiovenii sunt cei mai în măsură să-şi judece aleşii, dar am convingerea că sunt mulţumiţi de modul în care oraşul lor s-a dezvoltat şi a progresat.
