De ce nu putem concura Franţa în agricultură

0
365

Toată media franceză, fără excepţie, acordă spaţii generoase celui de-al 52-lea Salon al Agriculturii, inaugurat sâmbătă, 21 februarie a.c., la Porte de Versailles, în Paris, ca de fiecare dată, de preşedintele în exerciţiu al ţării, acum Francois Hollande, prezent la a treia ediţie. Considerat unul dintre evenimentele cele mai populare din Franţa – anul trecut a avut peste 700.000 de vizitatori –, Salonul Agriculturii, care se întinde pe 39.000 de metri pătraţi, rămâne deschis timp de 10 zile şi este, în această perioadă, „cea mai mare fermă a Franţei”. 1.050 de expozanţi, 4.000 de animale, din care sute de vaci cu lapte, din rasele consacrate în Hexagon, expoziţii floricole şi legumicole, în fine, o logistică impresionantă deplasată, configurează o oglindă a agriculturii franceze. Pliată planului Vigipirate, privind măsurile excepţionale de securitate, prezenţa preşedintelui francez a presupus ranforsarea dispozitivelor de supraveghere, prin suplimentarea cu 20% a efectivelor de agenţi în civil, în raport cu anul trecut. Dar asta nu l-a împiedicat să zăbovească opt ore la standurile amenajate, faţă de şapte ore anul trecut, zece ore în 2013 şi 12 ore în 2012, când era în campanie electorală, însoţit la tot pasul de ministrul de resort, Stephane Le Foll. Paradoxal, poate, producătorii agricoli francezi nu sunt cunoscuţi ca simpatizanţi ai „stângii”, dar sunt, în schimb, sensibili la ideile anti-Bruxelles ale Frontului Naţional. Deşi în privinţa sprijinului pe suprafaţă, acordat de UE, Franţa este principalul… beneficiar. Cu toate acestea, agricultorii francezi rămân îngrijoraţi de noua politică agricolă comunitară (PAC) ceea ce nu au ezitat să îi spună preşedintelui Hollande. După cum se ştie, agricultura constituie pentru UE principalul beneficiar de fonduri europene. Cu toate acestea, toată lumea este nemulţumită. Ambianţa generală este descrisă ca fiind departe de cea de anul trecut şi din cauza „degradării pieţelor mondiale”, prin „embargoul rus la produsele agroalimentare”. Un subiect sensibil pentru Francois Hollande. Preşedinţi de camere agricole, de mari sindicate ale producătorilor, fermieri şi procesatori din toate domeniile de activitate agroalimentară au ţinut să-şi exprime punctele de vedere şi să primească explicaţii. Simbolistica evenimentului este clară: Franţa rămâne pe primul loc, la nivelul UE, în domeniul agriculturii. Pe cale de consecinţă, este şi un actor important pe pieţele agroalimentare ale lumii, graţie calităţii produselor oferite. De la vinuri şi brânzeturi, la carne din toate sortimentele şi preparate din carne. Interesul statului pentru producătorii francezi rămâne o constantă a politicii oricărei guvernări. Ca să concurezi produsele agroalimentare, de provenienţă franceză, pe piaţa mondială, trebuie să ai… infrastructura franceză. La care nu s-a ajuns uşor. Dar trebuie să ai şi disponibilitatea, ca şef al statului, de a suporta, de la ora 7.00 la ora 15.00, fără nici o pauză, incitante dialoguri, deloc confortabile, cu expozanţii. Şi peste toate, un cult pentru agricultură, cum au francezii, care admit, la Porte de Versailles, 4.000 de animale, fără ca parizienii să strâmbe din nas. Din cauza efluviilor, nu de Chanel, ci de altceva.  Ieri, Salonul de Agricultură a fost vizitat de comisarul european, irlandezul Phil Ogan, care a estimat că Franţa poate răspunde tuturor exigenţelor ridicate de alimentaţia mondială. Să mai consemnăm şi faptul că un sondaj ODOXA, publicat de „Le Parisien”, atestă că 70% dintre francezi consideră agricultura un sector prioritar pentru ţara lor, iar 76% doresc „continuarea subvenţionării pentru menţinerea unei Fraţe rurale”. O idee care intră în coliziune cu Comisia Europeană.