Unele dintre cele mai importante piese ale colecţiei paleontologice aparţinând Secţiei de Ştiinţele Naturii a Muzeului Olteniei, relevante pentru diversitatea, marea bogăţie şi valoarea ştiinţifică deosebită a fosilelor descoperite pe teritoriul Olteniei, pot fi văzute, de-acum, într-o nouă expoziţie permanentă. Realizată la standardele actuale ale muzeologiei şi amenajată la parterul instituţiei din strada „Popa Şapcă” nr. 8, expoziţia „Oltenia – Terra Fossilis” a fost deschisă ieri, în prezenţa unei numeroase asistenţe, între care şi invitaţi din ţară. Odată cu ea a fost vernisată şi o expoziţie itinerantă de flori de mină, cuprinzând 60 dintre cele mai valoroase eşantioane de la Muzeul de Mineralogie din Baia Mare, multe dintre ele făcând deja înconjurul Europei. Reprezentanţii Muzeului Olteniei spun că, în septembrie, Secţia de Ştiinţele Naturii va fi redeschisă integral publicului, până atunci urmând să se finalizeze şi amenajarea etajului al doilea, acolo unde îşi va găsi locul un planetariu.
Patrimoniul Secţiei de Ştiinţele Naturii a Muzeului Olteniei conservă, în prezent, peste 113.000 de piese, în colecţii de Mineralogie, Paleontologie, Botanică, Malacologie, Entomologie, Ichtyologie, Batracologie, Herpetologie, Ornitologie, Oologie, Mammalogie şi Trofee, majoritatea provenind din cercetarea ştiinţifică, dar şi din achiziţii şi donaţii. O veritabilă „bancă de date” a naturii Olteniei şi, implicit, a ţării.
Colecţia de paleontologie cuprinde aproape 17.000 de piese
Colecţia de paleontologie este una dintre cele cu care a fost fondat Muzeul Olteniei, primele piese fiind donate de Alexandru şi Aristia Aman, mecena craioveni. Un aport însemnat la creşterea şi la studierea colecţiei l-au avut, printre alţii, marii oameni de ştiinţă C.S. Nicolăescu-Plopşor, Alexandra Bolomey, Alexandru Firu, Costin Rădulescu, Petre Mihai Samson, Constantin Enache. În prezent, colecţia numără aproape 17.000 de piese (plante, nevertebrate, vertebrate), marea majoritate fiind descoperite pe teritoriul Olteniei. Remarcabile sunt fosilele de mamifere (cabaline, bovide, cervide, carnivore etc.) descoperite la Bugiuleşti (Valea lui Grăuncean, judeţul Vâlcea, Pliocen superior), cele de urs de peşteră descoperite la Peştera Muierilor, localitatea Baia de Fier, judeţul Gorj, atribuite Pleistocenului superior, sau cele de moluşte romaniene descoperite în proximitatea Craiovei, la Podari şi Bucovăţ.
Emblematice pentru muzeu sunt reconstituirile scheletului de mastodont (Anancus arvernensis) descoperit în anul 1928 la Stoina, judeţul Gorj, scheletului de urs de peşteră (Ursus spelaeus) de la Peştera Muierilor (1929), mandibulei de mastodont (Mammuth borsoni) de la Veleni, judeţul Dolj. După 1989, la colecţia de paleontologie a muzeului au fost adăugate valoroasele piese aparţinând asociaţiei de mamifere pleistocene descoperite la Leu (Dolj) şi cele de mamifere pliocene de la Colţeşti (Gorj).
Valorificarea expoziţională a acestor piese a stat permanent în atenţia specialiştilor Muzeului Olteniei, cea mai importantă prin amploare, durată, mod de prezentare şi efort investiţional fiind expoziţia de bază „Evoluţia vieţii”. Însă odată cu trecerea timpului aceasta nu a mai făcut faţă exigenţelor unui public tot mai informat, conturându-se, astfel, ideea unei noi expoziţii paleontologice.
Modalitate spectaculoasă de prezentare a exponatelor
Amenajată pe o suprafaţă de aproximativ 130 mp, expoziţia „Oltenia – Terra Fossilis” prezintă publicului, într-o formă spectaculoasă, fosilele descoperite pe teritoriul Olteniei de-a lungul timpului. Cele 650 de piese prezentate sunt expuse în vitrine, montate pe panouri caşerate cu material textil, în nişe, pe podiumuri de lemn sau pe suporţi metalici. Realizarea şi concretizarea proiectului se datorează, desigur, unor profesionişti: arhitectul Valerica Vintilă şi reprezentanţii As Grup Internaţional din Bucureşti, coordonaţi de Valentin Şoachete.
«Este o expoziţie care nu „striveşte” prin dimensiuni, eu o găsesc foarte bine dozată, ca mesaj şi ca valoare a exponatelor. Pentru că paleontologia românească este în bună măsură legată de descoperirile din Oltenia, dacă ne gândim la cele dintâi, ale lui Ionescu-Argetoaia sau ale lui Sava Athanasiu, ulterior ale lui Ion Popescu Voiteşti. Mastodontul de la Stoina este o piesă de referinţă pentru noi, paleontologii. Găsiţi aici fosile reprezentative şi orice vizitator profesionist va înţelege valoarea lor. Dar expoziţia este şi una didactică, adresată tinerei generaţii», a declarat prof. univ. dr. Vlad Codrea, de la Facultatea de Biologie şi Geologie a Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca.
Alături de acesta, la vernisaj au participat numeroşi invitaţi din ţară, profesionişti ai lumii muzeelor, dar şi din mediul universitar şi academic: dr. Emanoil Ştiucă – de la Institutul de Speologie „Emil Racoviţă” al Academiei Române, Dan Grigore, Valentin Paraschiv şi Raluca Maftei – cercetători la Institutul Geologic al României, Daniela Botoş – şef Secţie Ştiinţele Naturii la Muzeul Judeţean Mureş, Sorina Matacă şi Florina Diaconu – director, respectiv şef Secţie Ştiinţele Naturii la Muzeul Regiunii Porţilor de Fier.
Expoziţie… primăvăratecă de flori de mină din regiunea Baia Mare
Tot de ieri, la Secţia de Ştiinţele Naturii s-a deschis o expoziţie temporară de flori de mină, cuprinzând 60 de piese din colecţia de aproape 17.000 aparţinând Muzeului de Mineralogie din Baia Mare – instituţie ce păstrează cea mai mare colecţie regională de mineralogie din Europa. Unele dintre acestea sunt pentru prima dată expuse, fiind achiziţii recente, altele au făcut deja înconjurul Europei, după cum a precizat muzeograful Anca Cociotă.
«Muzeul nostru este unul regional, însă colecţia pe care o deţine este una europeană. O demonstrează cele 40 de expoziţii în străinătate pe care le-am avut de-a lungul anilor, în principalele oraşe – Paris, Viena, Budapesta, Praga, Bruxelles ş.a. –, ca şi cele aproape cele 70 de expoziţii în ţară. Nu şi în Oltenia, aici nu am mai fost până acum. A trebuit să facem o selecţie pentru această expoziţie, ceea ce înseamnă o adevărată provocare, pentru că a trebuit să alegem pe cele mai reprezentative pentru muzeu şi pentru minele din zona noastră», a mai spus reprezentata Muzeului de Mineralogie din Baia Mare.
Expoziţia de flori de mină va rămâne deschisă la Secţia de Ştiinţele Naturii a Muzeului Olteniei până pe data de 22 mai a.c. şi va putea fi vizitată – ca şi cea permanentă, de paleontologie, „Oltenia – Terra Fossilis” – zilnic, de marţi până duminică, inclusiv (lunea – închis), între orele 9.00 şi 17.00. Un bilet pentru adulţi costă 3,4 lei, iar pentru copii preţul este redus la jumătate.
Prof. dr. Mihai Fifor, managerul Muzeului Olteniei: «Dacă anul trecut, în ianuarie, inauguram Casa Băniei – Secţia de Etnografie, cu o nouă expoziţie de bază, într-o clădire restaurată şi consolidată, 2012 este, pe de o parte, anul Ştiinţelor Naturii, pentru că în septembrie vom inaugura întreaga secţie, cu toate cele trei niveluri, asta însemnând expoziţii de bază noi, într-un discurs muzeal la nivelul lui 2012. Pe de altă parte, este anul Secţiei de Istorie-Arheologie, pentru că vom „relua în posesie” clădirea „Madonei Bătrâne”, cum îi spunem noi, care a fost readusă la viaţă şi redată circuitului cultural al Craiovei. Toate acestea sunt parte a proiectului de reabilitare şi modernizare a Muzeului Olteniei, o investiţie în cultură susţinută de Consiliul Judeţean Dolj».
Muzeograf Aurelian Popescu, Muzeul Olteniei: «Expoziţia de flori de mină – care conţine nişte eşantioane absolut fabuloase – se bazează pe o colecţie de 17.000 de piese; surprinzător, şi expoziţia „Oltenia – Terra Fossilis” se bazează tot pe o colecţie de 17.000 de piese. Cea de flori de mină are piese din regiunea Baia Mare, a noastră are piese din Oltenia. Sunt câteva, nesemnificative ca număr, care depăşesc graniţele regiunii. „Oltenia – Terra Fossilis” caută să demonstreze că Oltenia este, într-adevăr, un tărâm al fosilelor, că avem o bogăţie şi o diversitate extraordinară de fosile şi, de asemenea, o valoare a acestora care le face demne de a figura în tratatele de paleontologie. Este o expoziţie de echipă, din care îmi place să gândesc că fac parte şi muzeografii care au lucrat de-a lungul timpului în acest muzeu şi care au constituit şi îmbogăţit colecţia de paleontologie».
