„Copilăria ca o poveste”, un debut … de povestit!

0
163

Cu multă imaginație și candoare, o lansare de carte s-a transformat într-o poveste minunată, o poveste ai cărei protagoniști au fost inimoșii elevi din clasa a III-a B a Școlii „Gheorghe Țițeica”. Fiecare cu talentul său, colegii au dorit să o înconjoare cu dragoste pe Gabriela Pîrvulescu, care a pășit în lumea autorilor cu prima sa carte de povești. Apărută la Editura „Aius” din Craiova, „Copilăria ca o poveste” este nu doar o carte de debut a unei autoare de numai 9 anișori, dar este și o incursiune minunată, de-a dreptul seducătoare, în lumea florilor și a animalelor cuvântătoare.

Gabriela Pîrvulescu este o fetiță care zâmbește cu toată ființa atunci când doamna învățătoare, Lucia Delevedova, și colegii fac cerc în jurul ei înconjurându-o cu toată dragostea. Miercuri seara, numai și numai pentru ea, sala „Dinu C. Giurescu”, a Bibliotecii Județene „Alexandru și Aristia Aman”, s-a umplut de bunici, părinți, verișori, cunoscuți și chiar necunoscuți, persoane care pur și simplu au fost atrase de anunțul de pe ușa bibliotecii și au dorit să o cunoască pe micuța creatoare. La final, nimeni nu a regretat această alegere, ci doar pentru că timpul a trecut parcă mult prea repede, toți dorindu-și să mai poposească un pic în minunata lume a poveștilor.

Prințesa poveștilor

Prințesa poveștilor, așa cum au alintat-o colegii, a zâmbit toată seara, văzând cum multe lucruri frumoase au fost organizate pentru ea. Lansarea cărții sale, „Copilăria ca o poveste”, a fost pregătită ca o frumoasă poveste în sine de către doamna învățătoare Lucia Delevedova. Un pirat a răpit-o pe Gabi, iar colegii, fiecare cu talentul său, a trebuit să îl determine pe acesta să o elibereze. Ioana a încercat să-l impresioneze cu câteva exerciții de scrimă, o altă colegă cu piruetele elegante pe care le-a învățat la cursurile de balet, iar un alt coleg i-a cântat răpitorului la chitară. Nici desenele și nici păpușelele din lemn, confecționate de o altă colegă, nu l-au înduplecat pe pirat să-i redea libertatea autoarei. Numai și numai promisiunea Gabrielei că îl va face personaj într-o nouă poveste, care va fi așezată într-o viitoare carte de povești!

Când și magneții de pe frigider pot spune o poveste

Când a venit vremea să povestească despre cartea pe care a scris-o, Gabi a luat poziția de drepți și a încercat să fie serioasă. Toți cei din sală știau că poveștile ei sunt minunate, într-atât de frumoase încât nimeni nu a crezut că se pot face și desface în căpșorul unui copil de numai 9 anișori. Copilăroasă din fire, Gabi a spulberat însă repede orice mister. ”Într-o zi am făcut cu mami o continuare a unei povești. A fost prima mea poveste și am stabilit să o scriem pe calculator. Am început să mă inspir din panouri publicitare, de la magneții de pe frigider, de peste tot. Îmi vin în minte nume de personaje și le scriu pe hârtie. Am scris despre flori, despre lupișori, despre tigri și gheparzi cuvântători. Este parcă mai frumos când totul prinde viață”. Gabi este foarte sinceră, iar candoarea gândurilor sale îți lasă impresia că tot ce se petrece acum în jur este întocmai ca într-o poveste.

„Fiecare copil este un talent”

„Gabriela este un copil de o complexitate deosebită, cu care trebuie să fii foarte atentă. Acești copii trebuie protejați într-un anume fel. Părinții săi o susțin așa de frumos și asta este foarte important, pentru că fiecare copil este un talent, trebuie doar să-l descoperi și să-l hrănești cu răbdare”. Acestea au fost cuvintele pe care doamna învățătoare Lucia Delevedova le-a spus despre Gabriela Pîrvulescu, pe lângă cele pe care le-a scris pe una dintre copertele cărții. Directorul școlii, Camelia Buzatu, a felicitat-o pe Gabriela, pe colegii săi care o iubesc așa de mult. „Mă bucur foarte tare că avem așa copii talentați, că doamna învățătoare Lucia Delevedova reușește să stimuleze talentele din clasă. Cred că a reușit să le imprime și copiilor dragostea pentru tradiție, povești, desene. Le deschide un alt orizont”, a spus directorul școlii. În partea a doua a serii, a fost prezentat filmul „Colț de rai”, pe care elevii clasei a III-a B l-au realizat, în primăvara trecută, în comuna Gogoșu. Gazdele lor, familia Negoescu, au fost și ele alături de copii, doamna Negoescu aducând cu ea o adevărată comoară, câteva din sutele de costume populare, păstrate de peste 100 de ani și pe care le colecționează.

Poveștile continuă

În sală s-a împrăştiat parfumul de naftalină presat printre costumele din lada de zestre, iar Gabi, ca o adevărată prințesă a poveștilor, a fost împodobită cu o maramă de borangic. Ținea strâns la piep cărticica cu copertele verzi, viu colorate,  iar când a fost întrebată cât de greu este să scrie o poveste, răspunsul său a venit ca o surpriză: „Pentru mine, care sunt un copil, nu este greu deloc să scriu o poveste. Oamenii mari scriu povești, dar lor le este foarte greu să facă asta pentru că ei nu se mai joacă”. Prietenii și joaca lor copilărească sunt peste tot în poveștile sale. Cartea sa este un minunat mesaj de prietenie și prin faptul că poveștile sunt ilustrate cu desenele pe care patru colege ale sale – Luminița Cotolan, Teodora Dobre, Ioana Canțăr și Raisa Modrea Ciumanis – și le-au imaginat. Și pentru că sutem covinși că sunteți extrem de curioși să vedeți cât de minunat scrie Gabi, la cei 9 anișori ai săi, vă lăsăm să citiți rândurile sale pline de candoare atunci când descrie aventuroasa călătorie a unei ciupercuțe năzdrăvane: ”Ciupercuța se cățără țup-țup într-un copac și dădu de o scorbură unde-și făcuse stup un roi de albine, care zburară speriate. Dar o albinuță înțepă pălărioara ciupercuței care, de durere, căzu din copac într-un mușuroi de furnici. Când se dezmetici, văzu că furnicile erau frunzele aspre și țepoase care protejau bobițele delicate de zmeură. Fericită, îl chemă pe urs să i le arate (…)”.