Ministerul Educaţiei şi sindicatele din preuniversitar au căzut de acord pentru modificarea Legii Educaţiei Naţionale (Legea 1/2011). Documentul are drept obiectiv clarificarea situaţiei cadrelor didactice care ocupă funcţiile de educator şi învăţător. Astfel, aproape 40.000 de învăţători şi educatori, care nu se mai regăseau între funcţiile didactice prevăzute de actul normativ, vor fi păstraţi în sistem. Cadrele didactice nu vor mai fi obligate să facă studii superioare pentru a-şi păstra postul. De asemenea, Ministerul Educaţiei şi federaţiile sindicale vor să găsească soluţii de formare iniţială şi de dezvoltare profesională, care să vină în sprijinul celor care doresc să-şi completeze studiile în învăţământul superior. Proiectele ar putea fi finanţate din fonduri europene.
Prevederile art. 247 din Legea nr. 1, intrată în vigoare în luna februarie 2011, scoteau în afara legii funcţiile didactice de educator şi învăţător. Astfel, se anula o tradiţie de un secol a învăţământului românesc, fiind unanim recunoscut faptul că şcoala normală şi, mai târziu, liceul pedagogic au format dascăli de mare valoare, o categorie profesională deosebit de importantă în comunitate. Ca urmare a art. 247 din legea mai sus menţionată, 39.730 de învăţători şi educatori nu se mai regăseau între funcţiile didactice prevăzute de lege şi, mai mult, prin aplicarea ad litteram a prevederilor în vigoare, aceştia se aflau în situaţia de a nu mai putea fi menţinuţi în sistem. “După Legea Educaţiei, pe care fostul ministru Funeriu a trecut-o prin asumare, era o situaţie destul de delicată. Funcţiile de educatori şi învăţători dispăruseră din Legea Educaţiei. În această idee, a introdus articolul nr. 248 potrivit căruia, cei care aveau funcţia didactică de învăţător şi educatoare puteau să fie echivalaţi în urma activităţii de o viaţă la catedră ca să fie asimilaţi ca profesori pentru învăţământul preşcolar şi primar. Însă nu s-a menţionat ce trebuie făcut cu persoanele care nu întruneau punctajul necesar pentru a fi echivalaţi profesori pentru învăţământul primar, profesori pentru învăţământul preşcolar. În aceste condiţii, din statistica pe care a făcut-o ministerul Educaţiei, reieşea că 16.650 de persoane ar fi avut o problemă pentru că nu se mai regăseau ca funcţie didactică în Legea Educaţiei şi ar fi trebuit să părăsească sistemul. În aceste condiţii, doamna ministru Andronescu a dat o ordonanţă de urgenţă în care a introdus în Legea Educaţiei şi funcţiile de educator şi de învăţător. Totodată, ca să respecte legea dată de Funeriu, pentru a deveni profesori pentru învăţământul primar sau preşcolar, trebuia să urmeze o instituţie de învăţământ superior cu licenţă. Condiţia ca în şase ani să urmeze o instituţie de învăţământ superior, a fost contestată de vechea conducere a Ministerului Educaţiei”, a declarat Constantin Lungulescu, preşedintele Sindicatului Învăţământului Preuniversitar “Spiru Haret” din Dolj.
Cadrele didactice nu vor mai fi obligate să facă studii superioare pentru a-şi păstra postul
Astfel, potrivit acordului semnat, se va susţine menţinerea, în Legea nr. 1/2011, a funcţiilor didactice de educator şi de învăţător, pentru cei care se află în prezent în sistem, fără alte condiţionalităţi, ceea ce ar însemna că educatoarele şi învăţătoarele nu vor mai obligate să facă studii superioare pentru a putea rămâne în sistem. De asemenea, se va solicita Parlamentului României să revizuiască art. 248 al Legii 1/2011 astfel încât acesta să reglementeze situaţia tuturor cadrelor didactice aflate sub incidenţa prevederilor acestui articol. “Sindicatele şi Ministerul Educaţiei, în urma discuţiilor care s-au creat în spaţiul public, s-au întâlnit şi au stabilit printr-un acord că trebuie să se modifice Legea Educaţiei pentru că mai multe articole sunt cu probleme. Funcţiile didactice de învăţător şi educator, să fie prinse în noua lege a educaţiei modificată şi să nu fie condiţionate de nimic. De asemenea, art. 248 al Legii 1/2011 în care se face vorbire despre echivalările celor care nu au studii superioare, să fie modificat astfel încât să rezolve toate problemele existente. Ministerul Educaţiei împreună cu federaţiile sindicale, au convenit să identifice mecanisme şi soluţii de formare iniţială, astfel încât profesorii să nu plătească din buzunar studiile superioare. Proiectele ar putea fi finanţate din fonduri europene”, a mai declarat Constantin Lungulescu.
Reprezentanţii Federaţiei Sindicatelor din Învăţământ „Spiru Haret” au trimis, în urmă cu două săptămâni, o scrisoare ministrului Educaţiei Naţionale, Remus Pricopie, în care şi-au exprimat nemulţumirea faţă de cele mai importante probleme ale sistemului educaţional: legea învăţământului şi salarizarea. Prin această scrisoare, liderii sindicaliştilor doljeni au cerut categoric modificarea Legii Educaţiei naţionale.
