Pigliacelli – Ultimul său an la Universitatea este aproximativ în nota precedentelor. După evoluţii foarte bune în finala Cupei şi în Supercupă, a reuşit să rămână titularul postului, chiar dacă este pe final de contract. A profitat şi de forma slabă a lui Lazar. În afara obişnuitelor gafe în meciurile cu FCSB, i s-ar mai putea reproşa numai golul de la Arad, poate şi unul cu Mioveni. În privinţa jocului cu piciorul nu are rival şi ni s-a confirmat asta şi când l-am văzut pe Lazar.
Lazar – Pe el s-a plătit o sumă de transfer în vară, a fost adus să fie titular, să confirme de la început şi nu a făcut-o. La 29 de ani, trecut pe la naţională, nu conferă siguranţa de care echipa are nevoie. Poate că încă are nevoie de timp de adaptare, poate că resimte transferul la o echipă cu presiune, cu suporteri, dar deocamdată nu este ceea ce se aştepta. Ezitant la intervenţii, joc cu piciorul modest, nu a reuşit să se impună în faţa lui Pigliacelli, chiar dacă acesta este pe final de contract. Dacă nu-şi revine în curând este o mare problemă, fiindcă o dată cu plecarea italianului cu care concurează acum, Universitatea va rămâne la mâinile lui Lazar, iar Mihai Rotaru a arătat că se agaţă mult timp de un jucător pe care a plătit o sumă de transfer, indiferent de evoluţiile lui. Cât despre al treilea portar, Rusu, el nu a confirmat nici măcar la satelit, unde a avut evoluţii slabe.
Conte – Când credeam că nu putem avea un fundaş mai slab decât Donkor, a apărut acest jucător. Dacă la început a atras atenţia cu nişte incursiuni ofensive, finalizate totuşi aiurea, pe parcurs l-am văzut greşind pase sau preluări simple, parcă atunci se apucase de fotbal. Agresiv, determinat, dar rudimentar. Deşi postul de fundaş dreapta este unul în criză, nimeni nu a regretat accidentarea lui Conte. Cu cât scapă Universitatea mai repede de el, cu atât mai bine! Păcat că nu a jucat şi Mitran, la câte variante de fundaş dreapta au fost încercate.
Vlădoiu – Un jucător care trebuia să facă un salt calitativ în evoluţii, dar care nici măcar nu a stagnat, ci a regresat. Are o singură manieră de a centra, fără a urmări ce se petrece în careu, de aceea nici nu bifează assist-uri. Dar marea sa problemă este pe faza defensivă, pe poziţionare, la timing-ul deposedărilor. Are câteva prestaţii horror în acest sezon (cu Botoşani acasă în special), unul în care se aştepta de la el să devină titular de drept în banda dreaptă.
Bancu – Un sezon în stilul său, cu multe meciuri în care are aport ofensiv important, are şi un gol şi 3 pase de gol, dar şi cu 1-2 partide pe an în care nu se regăseşte. Din păcate, s-a accidentat în ultimul meci al campionatului trecut şi acest lucru i-a afectat începutul de sezon, respectiv dubla cu Laci şi derby-ul cu FCSB. La naţională a avut prestaţii bune, în 2021 având un gol şi două pase decisive. Păcat că Rădoi nu l-a folosit titular în meciul decisiv cu Islanda.
Vătăjelu – El a rămas rezerva lui Bancu şi uneori variantă ca fundaş dreapta. La cât de vocal este, pe teren, în vestiar şi în afara lui, ai zice că este un lider, statut neconfirmat însă de evoluţii. Dacă ţinem cont de prestaţiile fundaşilor dreapta de meserie, Vătăjelu s-a descurcat mai bine ca ei când a fost utilizat acolo. Şi în stânga i-a ţinut locul cu brio lui Bancu. Reghe l-a folosit şi atacant stânga cu Rapid şi s-a lămurit rapid că nu are ce căuta acolo.
Găman – Cel mai bun transfer al verii, a avut evoluţii foarte bune, din păcate a ratat finalul de an din cauza accidentării, iar absenţa sa a avut urmări, echipa fiind fragilă în defensivă. Din cât se pare, va mai lipsi cel puţin 3 luni, practic acest sezon este cam încheiat pentru el.
Marius Constantin – Un sezon mai slab decât precedentul, a jucat şi mai puţin, dar şi când a făcut-o nu a excelat. Nesincronizări cu Screciu şi Papp în meciurile cu Argeş şi Mediaş, dar nu a fost principalul vinovat. Primul gol pentru Craiova, în Cupă, la Baia Mare.
Bălaşa – A jucat puţin şi n-a făcut-o bine. A greşit în Albania, şi la FCSB şi la Botoşani. Folosit închizător la Ovidiu, n-a convins, şi de două ori fundaş dreapta. A marcat şi el în Cupă, la Baia Mare. Probabil se va despărţi de Universitatea.
Papp – Revenit pe teren după 7 luni de absenţă, părea că şi-a intrat în formă destul de repede, dar a venit gafa de la Mediaş, iar ultima impresie contează.
Screciu – Unul dintre preferaţii lui Reghe, care l-a introdus indiferent cât de mult a gafat. Se poate înţelege utilizarea lui prin faptul că e „under”, posedă o viteză bună şi un control destul de bun al mingii, dar a greşit mult prea mult, aproape meci de meci, majoritatea gafelor fiind speculate de adversari. Penalty comis cu Mediaş, multe erori decisive – la Piteşti, cu Sepsi, la CFR, cu Mioveni, cu FCSB, la Botoşani. Problema este că atunci când a ieşit din echipă, cuplul Papp-Constantin a „comis-o”, la Mediaş. Plusul său pe 2021 este golul decisiv marcat în finala Cupei.
Nistor – Deşi se aşteaptă la el să fie un metronom, este un jucător inconstant atât pe parcursul unui meci, cât şi al unui sezon. Te poate scoate din sărite cu pasele greşite, dar când tragi concluziile unui meci vezi că el a participat la acţiunile importante. 3 goluri şi 4 pase de gol este bilanţul său în 21 de meciuri. Este eroul partidei de mari orgolii cu Fcu, când, după o primă repriză execrabilă, a urmat a doua cu gol şi assist. Este şi cel care a readus Craiova în joc în finala cu Astra, cu acel gol senzaţional. Nici de la punctul cu var nu oferă siguranţă. După ce ratase un penalty în amicalul cu Olympiakos, din vară, a recidivat şi în campionat, cu Chindia.
Creţu – Adus cu surle şi trâmbiţe, deşi fusese dat afară de FCSB, la 29 de ani, este o altă mare păcăleală. Adversar al Craiovei în acel derby cu FCSB, a provocat două penalty-uri clare la Gustavo, neacordate. Dat afară de Gigi Becali, a fost adus în Bănie şi s-a remarcat numai prin acel cartonaş roşu primit la Piteşti, în debutul jocului.
Mateiu – De câţiva ani practic nu se mai poate conta pe el, nu mai are în ultimii ani vreun assist sau vreun gol, în ultimii doi ani nu prea mai are nici meciuri jucate. Sunt ultimele sale luni la Universitatea.
Căpăţână – Un jucător supraevaluat când a fost transferat, a dovedit că nu are valoare de Universitatea Craiova. S-a declarat fan al Ştiinţei şi dovedeşte acest lucru prin determinarea de pe teren, dar nu e suficient. Greşeli mari de marcaj la Piteşti, la Ovidiu, fiind folosit fundaş dreapta. Are 1 gol şi 2 assist-uri, dar randamentul său a lăsat mult de dorit, indiferent dacă a jucat mijlocaş central sau fundaş dreapta.
Ivanov – Apariţii episodice, fără a se remarca în vreun fel. Intrat fundaş dreapta cu Rapidul, încercat în faţa apărării cu FCSB, singura dată când a şi fost titular. Oarecum bulversat de aceste roluri, iar între timp nu a prins nici banca de rezerve. Dă senzaţia că poate mai mult decât a oferit şi că nu a avut ocazia să se exprime la adevăratul potenţial. Oricum, este printre cei care vor părăsi în curând echipa.
Fedele – Una dintre revenirile neinspirate la echipă. Rar a dat impresia că este dispus să se implice cu adevărat. Primă repriză de coşmar la Rapid, apoi a apărut puţin şi degeaba.
Vînă – A adus acel punct la Voluntari, în rest contribuţia sa a fost inexistentă, ba chiar a părut să încurce jocul. Fără agresivitate, fără inspiraţie, lent, unul dintre decarii de coşmar ai Craiovei. Face parte din seria de jucători aruncaţi de FCSB pe care Mihai Rotaru se încăpăţânează să-i reinventeze, să-i demonstreze omologului că el reuşeşte unde Becali n-a avut soluţii.
Houri – A impresionat la primele meciuri după ce a fost adus, s-a stins treptat. El şi Gustavo au avut cam acelaşi parcurs. Ambii au impresionat la primele meciuri cu Reghe, apoi, de când au ratat penalty, au intrat în vrie. Houri s-a şi accidentat şi a ratat finalul de an. Are numai 1 gol şi un assist şi acel penalty ratat cu Clinceni, care nu avea să conteze totuşi. Probabil Mihai Rotaru mai reflectează dacă e cazul să achite clauza de 700 de mii de euro pentru mijlocaşul francez, depinde şi de evoluţia lui în primăvară. Dar când te gândeşti că Mitriţă şi Cicâldău au costat tot atât…
Gustavo – Acelaşi comentariu ca în cazul lui Houri, de altfel, sunt cam acelaşi tip de jucător, de creaţie, pot juca inter, decar sau atacant de bandă, în funcţie de sistem. Gustavo are totuşi 4 goluri şi 2 pase de gol, a făcut un sezon decent, păcat că în ultima parte a anului nu a mai fost la acelaşi nivel, practic de când a irosit acel penalty şi o dată cu el două puncte cu Sepsi. Se aştepta mai multă constanţă de la el, are deja 30 de ani şi este printre jucătorii cei mai dotaţi intelectual.
Roguljic – Cifrele sale sunt bune, are 2 goluri în 5 apariţii, pare un jucător tehnic, de calitate, dar mai trebuie urmărit. Nu are agresivitate, nu face risipă de efort, dar probabil nici nu este în formă fizică ideală. Rămâne de văzut dacă va fi păstrat.
Câmpanu – Nu se poate spune că a dezamăgit, dar nici nu a devenit un jucător de bază. Are 3 goluri şi 2 pase decisive. Pare să joace mai bine când intră pe parcurs decât atunci când e titular. Trebuie să-şi lucreze acţiunile pe piciorul drept, nu mereu îl poate ajuta viteza de reacţie să finalizeze cu stângul.
Baiaram – Inconstant, ca majoritatea tinerilor, deşi se aştepta la el un salt. Are numai 19 ani şi se va avea răbdare cu el, dar e cazul să-şi rezolve anumite probleme, a avut câteva apariţii horror, precum cea din a doua repriză a partidei cu UTA. Două goluri în contul său, cu Fcu şi cu Mediaş. E cazul să explodeze la anul, nu va mai avea parte de foarte multă indulgenţă şi răbdare în viitor.
Ivan – Fără îndoială, este cel mai bun jucător al Ştiinţei în 2021. Dacă la finalul lui 2020 era în genunchi, din toate punctele de vedere, în 2021 a redevenit jucătorul pe care-l aşteptau toţi. Din păcate, a lipsit mai mult de o lună după ce s-a accidentat cu FCSB. A deschis scorul în finala Cupei, iar în actualul sezon are 11 goluri şi 2 assist-uri. Păcat că şi el s-a „lipit” de o ratare de la punctul cu var, într-un meci în care echipa a pierdut puncte.
Markovic – Deşi a terminat anul prost, accidentat şi supraponderal, se poate spune că este cel mai bun sezon al său. A debutat şi la naţionala mare, are 6 goluri pentru Universitatea şi un asisst în Cupă, dar, cu excepţia golului egalizator cu Rapidul, restul reuşitelor sale practic nu au contat, venind în meciuri deja rezolvate. A avut şi acele grave probleme familiale, poate fi cauţionat. Când îşi va rezolva problemele legate de greutate (dacă le va rezolva), poate deveni jucător de clasă, fiindcă are mare potenţial.
Koljic – Din păcate, nu şi-a recăpătat forma dinainte de accidentare, este departe de ce se aştepta. Două goluri în campionat şi alte două în Cupă reprezintă mult prea puţin, mai ales că a ratat enorm. Reuşita prin care a adus victoria cu Rapid rămâne faza anului pentru el.
